Brânza frământată de Teaca, recunoscută oficial ca IGP

Comisia Europeană a aprobat înscrierea produsului „Brânză frământată de Teaca” din România în registrul indicațiilor geografice protejate (IGP), potrivit Mediafax și Profit.ro. Regulamentul de înregistrare a fost publicat miercuri, 9 septembrie, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar cererea României fusese publicată în mai, fără să fie depusă vreo opoziție, arată Profit.ro.

Produsul este obținut din lapte de vacă crud, nepasteurizat, prelucrat prin procedee specifice de închegare, dospire, maturare, sărare și frământare. Potrivit Mediafax, brânza are formă ovală sau rotundă neregulată și greutate de aproximativ 0,4 – 2 kg, formă și greutate date de vezica naturală de porc în care este ambalată. Profit.ro menționează că bucățile au în general între aproximativ 400 de grame și două kilograme. Produsul se vinde în membrane naturale simple sau protejate cu amestecuri de ceruri pentru brânzeturi și poate fi comercializat și feliat.

Caietul de sarcini, citat de Mediafax, arată că „Brânză frământată de Teaca” este cunoscută din vechime. În Monografia în limba germană scrisă de Ilse Schliesleder-Fronius se arată: „Noi în Teaca făceam brânza frământată din lapte de vacă. Brânza frământată din lapte de vacă nu se iuțește așa tare ca și aia de oaie”. Documentul atestă organizarea târgului din Teaca încă din 1734, iar comerțul cu brânză frământată a rămas o tradiție. De asemenea, specificitatea produsului se datorează modului de lucru și îndemânării lucrătorilor, transmisă din generație în generație, potrivit caietului de sarcini.

Comisia Europeană subliniază că caracteristicile produsului nu pot fi reproduse fidel în afara contextului cultural și geografic, deoarece depind de abilitatea producătorilor locali de a interpreta și de a controla în mod vizual și tactil fiecare fază a procesului. Această expertiză este parte esențială a identității comunității, legând denumirea de gust, textură și calitate.

Profit.ro explică faptul că protecția IGP presupune că cel puțin una dintre etapele de producție, procesare sau preparare este legată de regiunea ale cărei nume și reputație le poartă produsul, spre deosebire de Denumirea de Origine Protejată (DOP), unde legătura cu teritoriul este mai strictă.

România ajunge astfel la 18 produse agroalimentare protejate prin sistemele europene de calitate, după ce înainte de această înregistrare avea 17. Cel mai recent intrat pe listă fusese, în iunie, „Babic de Buzău”, înregistrat tot ca IGP. Odată cu noul produs, România are 15 produse cu Indicație Geografică Protejată, unul cu Denumire de Origine Protejată și două Specialități Tradiționale Garantate, potrivit Profit.ro.

Produsele românești cu IGP sunt: Magiunul de prune Topoloveni, Salamul de Sibiu, Novacul afumat din Țara Bârsei, Scrumbia de Dunăre afumată, Telemeaua de Sibiu, Cârnații de Pleșcoi, Cașcavalul de Săveni, Plăcinta dobrogeană, Pita de Pecica, Salinatele de Turda, Cârnații din topor din Vâlcea, Batogul de sturion și Babicul de Buzău. Telemeaua de Ibănești este înregistrată ca DOP, iar Salata tradițională cu icre de crap și Sardeluța marinată sunt protejate ca STG.

Mediafax mai notează că noua denumire se alătură celor peste 3.900 de denumiri protejate deja incluse în baza de date.