BNR și CES resping proiectul PSD privind compensarea consumatorilor ROBOR

Proiectul Partidului Social Democrat privind compensarea consumatorilor afectați de practici anticoncurențiale sau de erori în calculul dobânzilor este în dezbatere parlamentară la Senat, în procedură de urgență, potrivit Profit.ro. Inițiativa a fost depusă în luna iunie, la scurt timp după ce Consiliul Concurenței a comunicat rezultatele anchetei privind piața interbancară și calculul ROBOR, stabilind amenzi de 3,7 miliarde de lei pentru zece bănci investigate.

Proiectul urmărește să instituie un mecanism prin care, dacă în urma unei anchete a Consiliului Concurenței sau a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor sunt constatate nereguli de concurență sau erori dovedite, băncile sunt obligate să corecteze erorile, să recalculeze obligațiile contractuale prin ajustarea indicelui de dobândă și să restituie prejudiciile dovedite către debitorii afectați.

Banca Națională a României, într-un aviz semnat de guvernatorul Mugur Isărescu și văzut de Profit.ro, respinge inițiativa, motivând că are probleme de claritate, coerență și previzibilitate și riscă să genereze un cadru juridic incert, susceptibil să afecteze situația băncilor. Consiliul Economic și Social a dat, de asemenea, un aviz negativ, considerând că inițiativa are „deficiențe structurale majore de claritate, proporționalitate și coerență juridică”.

BNR notează că expunerea de motive a inițiativei atribuie Consiliului Concurenței concluzii care nu există în actele publice disponibile, inclusiv în condițiile în care decizia autorității de concurență nu a fost motivată și comunicată băncilor. „Mai mult, nici din informațiile publice nu rezultă că autoritatea de concurență ar fi constatat existența unui prejudiciu individual sau colectiv suferit de consumatorii de credit și nici cuantumul unui asemenea prejudiciu. Prin urmare, expunerea de motive atribuie caracter de certitudine unui fapt care nu rezultă, cel puțin în prezent, din actele publice ale autorității de concurență”, arată BNR.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a insistat că autoritatea nu stabilește prejudicii, iar în comunicările publice a declarat că băncile nu au făcut un cartel clasic, dar prin comportamentul lor neconform au influențat nivelul ROBOR cu „fracțiuni de procent”. BNR, care a intrat în conflict public cu Concurența pe seama anchetei, mai susține că proiectul pornește de la premisa nefundamentată că există un reper obiectiv privind un alt nivel al ROBOR care să fie aplicat contractelor în derulare.

Proiectul prevede suspendarea clauzei privind dobânda variabilă după depunerea unei solicitări a debitorului de recalculare. Dacă banca face o propunere neagreată, debitorul poate merge în instanță, iar pe perioada procesului beneficiază de suspendarea clauzei. În opinia BNR, această prevedere reprezintă un stimulent pentru debitor să apeleze la instanță. „Mai mult decât atât, în forma propusă, suspendarea clauzei privind dobânda variabilă ar transforma o problemă privind integritatea indicelui într-un blocaj al mecanismului contractual de calcul al dobânzii, fără a oferi un reper substitutiv”, arată BNR.

Consiliul Economic și Social critică la rândul său mecanismul de compensare, arătând că suspendarea efectelor dobânzii variabile este redactată neclar și generează incertitudine cu privire la obligațiile de plată, cu consecința creșterii numărului de litigii. CES mai arată că, fiind vorba de acte administrative care nu au caracter definitiv, acestea pot fi anulate în instanță, iar consumatorii ar trebui să returneze banii încasați cu titlu de despăgubire. De asemenea, expunerea de motive se bazează pe o decizie încă nemotivată a Consiliului Concurenței.

Atât BNR, cât și CES semnalează necorelarea proiectului cu legislația în vigoare, inclusiv cu OUG 170/2020 privind acțiunile în despăgubire, care ar putea crea un mecanism paralel. BNR consideră că legea existentă este mai favorabilă persoanelor vătămate. CES adaugă că proiectul încalcă normele constituționale prin lipsa predictibilității și a securității raporturilor juridice și critică lipsa unui studiu de impact.

Termenul de depunere a raportului comun de către Comisia de buget, finanțe și bănci, respectiv Comisia economică, a fost deja depășit. Termenul de adoptare tacită, după care proiectul ar urma să plece fără vot și fără amendamente la Camera Deputaților, este 2 octombrie.

Consiliul Concurenței, pe de altă parte, consideră inițiativa legislativă „un demers oportun și necesar pentru consolidarea protecției efective a consumatorilor”. „În contextul actual, în care autoritatea de concurență a instrumentat și finalizat o investigație referitoare la coordonarea comportamentului concurențial al participanților la procesul de stabilire a indicelui ROBOR, considerăm că o asemenea inițiativă legislativă este de natură să ofere un cadru unitar, eficient și previzibil pentru repararea eventualelor prejudicii suferite de consumatori”, arată CC. Totuși, autoritatea a trimis mai multe critici și sugestii, cerând o metodologie de stabilire și calcul al prejudiciului, clarificarea tipului de procedură și a actului care declanșează mecanismul, precum și evitarea suprapunerilor cu OUG 170/2020. Concurența mai precizează că amenzile aplicate sunt contravenționale, pot fi atacate în instanță, și cere clarificări pentru situația în care creditorul câștigă anularea amenzii după ce consumatorii au fost deja despăgubiți.