Reformă UE: calitatea va cântări minimum 30% în achizițiile publice

Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea pentru un nou Public Procurement Act, prin care vrea să simplifice și să uniformizeze regulile privind achizițiile publice în Uniunea Europeană. Reforma va avea implicații și pentru România, întrucât noul cadru european este conceput sub forma unui Regulament direct aplicabil, care va înlocui actualul sistem bazat pe trei directive principale și aproximativ 20 de acte legislative sectoriale. Numărul procedurilor va fi redus de la cinci la trei.

Una dintre cele mai importante schimbări este trecerea de la criteriul predominant al prețului către cel mai bun raport între preț și calitate. Noul regulament va prevedea că, în evaluarea ofertelor, criteriile de calitate trebuie să reprezinte cel puțin 30% din criteriile de atribuire, iar pentru contractele intensive în forță de muncă pragul va fi de 50%. Autoritățile care nu aplică abordarea standard vor trebui să explice cum se asigură nivelul de calitate urmărit, printr-un mecanism de tip „comply or explain”. Comisia va oferi exemple și instrumente pentru autoritățile contractante, dar va păstra o marjă importantă de decizie la nivelul celor care organizează licitațiile. Potrivit Comisiei, în aproximativ două treimi dintre achizițiile publice există deja într-o anumită formă criterii de calitate.

„Obiectivul este să facem achizițiile publice mai eficiente, prin simplificare și printr-o mai bună aliniere la politicile europene. Vrem să facem achizițiile mai strategice: nu doar cum cumpărăm, ci și de ce cumpărăm”, a explicat un oficial european într-un briefing cu jurnaliștii. „Vom avea flexibilitate în ceea ce privește criteriile de calitate pe care autoritățile vor să le utilizeze”, a explicat oficialul. „Este obligatoriu să ai criterii de calitate de 30% sau 50% pentru contractele intensive în forță de muncă. Nu vom spune însă care trebuie să fie aceste criterii.”

Reforma introduce și crearea unei piețe digitale europene pentru achiziții publice, formată din platformele naționale de e-procurement interconectate și interoperabile. Companiile vor putea participa la licitații din alte state membre fără să transmită în mod repetat aceleași documente. Comisia estimează economii administrative anuale de aproximativ 649 milioane de euro, dintre care circa 80 de milioane de euro pentru autoritățile publice și aproximativ 570 de milioane de euro pentru operatorii economici.

Un alt pilon este cadrul „Buy European”, care stabilește reguli orizontale prin care autoritățile publice pot acorda preferință operatorilor sau produselor europene, în limitele obligațiilor internaționale ale UE. „Nu îi obligăm să facă acest lucru”, a precizat oficialul european. În anumite situații, cadrul european va permite restricționarea accesului unor operatori din state terțe, atunci când analiza pieței arată că operatorii europeni nu beneficiază de acces echitabil sau când există riscuri pentru securitatea aprovizionării ori interesele economice ale UE.

Noul regulament include și prevederi privind securitatea, reziliența și autonomia strategică. Autoritățile vor putea lua în calcul riscurile privind securitatea publică, informațiile sensibile, securitatea cibernetică sau influența unor entități din state terțe. Reguli speciale vor viza contractele care implică entități legate de infrastructuri critice, cu scopul diversificării lanțurilor de aprovizionare.

Propunerea va fi negociată în continuare de Parlamentul European și Consiliul UE, înainte de adoptarea finală și intrarea în vigoare. Potrivit Economedia, reforma răspunde unor probleme precum scăderea concurenței, participarea limitată a IMM-urilor și creșterea procedurilor cu un singur ofertant.

Context: pe 7 septembrie, publicația Cursdeguvernare.ro relata, citând Financial Times, că UE pregătea reguli pentru a permite excluderea companiilor chineze de la anumite contracte publice, ca parte a unui pachet legislativ destinat sprijinirii industriei europene.