Armenia anunță că ar putea depune în curând cererea oficială de aderare la UE

Premierul armean Nikol Pașinian a anunțat că Armenia ar putea depune în curând cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană, un nou pas în apropierea de Occident și în îndepărtarea de Moscova, potrivit radiodifuziunii publice citate de PRESShub.

Vorbind luni, 24 august, în Parlament, Pașinian a explicat că un referendum privind aderarea, cerut de Rusia, Belarus, Kârgâzstan și Kazahstan, ar avea sens abia după ce Erevanul va putea evalua concret șansele de a intra în Uniune.

„Am putea începe acest proces în viitorul apropiat, mai ales în contextul solicitărilor urgente venite din partea partenerilor noștri din EAEU”, a declarat Pașinian în Parlamentul Armeniei, adăugând că țara va organiza un referendum privind o eventuală aderare la UE după începerea procesului de aderare.

În aprilie 2025, președintele armean Vahagn Hacaturian a promulgat o lege care deschide oficial procesul de aderare a Armeniei la Uniunea Europeană. Deși legea nu stabilea un calendar pentru aderare, adoptarea ei a avut o puternică valoare simbolică, exprimând „aspirațiile cetățenilor” Armeniei.

Rusia, care consideră Caucazul drept parte a sferei sale de influență, insistă însă ca armenii să decidă prin referendum dacă aleg UE sau rămân în Uniunea Economică Eurasiatică (EAEU) condusă de Moscova. EAEU este o uniune economică dominată de Rusia, din care fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan, iar Moscova o consideră unul dintre principalele sale instrumente de influență în spațiul post-sovietic.

Relațiile dintre cele două țări s-au răcit puternic după ce Armenia a acuzat Rusia că nu a ajutat-o în conflictul cu Azerbaidjanul și și-a suspendat participarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). Pașinian spune chiar că ar fi „satisfăcut” dacă Armenia ar fi exclusă definitiv din această alianță.

Influența Kremlinului rămâne puternică în Armenia, care depinde în mare măsură de energia și comerțul cu Rusia și găzduiește o bază militară rusă. Ultimul război cu Azerbaidjanul, din 2024, a fost momentul în care Erevanul pare să fi decis reorientarea spre parteneri occidentali, sau cum declara recent ministrul armean de externe Ararat Mirzoyan, citat de The Guardian: „diversificarea relațiilor internaționale”.

„Provocarea, după decenii întregi, este să devenim o punte, nu un obstacol. Asta încercăm acum să facem în Armenia. Am ajuns să înțelegem că putem conecta Europa cu Asia Centrală, cu Orientul Îndepărtat, cu India și China, iar acest lucru nu doar că ne poate ajuta să ne protejăm existența și suveranitatea, ci și să ne garanteze o prosperitate pașnică pe termen lung”, a mai spus Mirzoyan.

Această viziune geopolitică – aflată în centrul proiectului cu care Pașinian a câștigat al treilea mandat – ține și de viitoarea identitate a Armeniei. Doctrina „Armenia reală” presupune încheierea unei păci dificile cu Azerbaidjanul și o reorientare de la Rusia către UE.

În iunie, partidul Contractul Civil al premierului a câștigat alegerile generale, o performanță remarcabilă pentru o formațiune care a fost la putere în timpul a două înfrângeri militare succesive în fața Azerbaidjanului, în 2020 și 2023. Cea de-a doua înfrângere a dus la strămutarea forțată a aproximativ 100.000 de armeni din enclava Nagorno-Karabah, care trăiesc acum la Erevan și se tem pentru păstrarea patrimoniului și identității lor. 19 prizonieri capturați în timpul acelui război se află încă în detenție în Azerbaidjan, printre ei și fostul ministru de stat al Nagorno-Karabah, Ruben Vardanyan, care susține că Pașinian a abandonat cauza armenilor din regiune.

Printre obstacolele majore în calea aderării se numără absența unui acord de pace semnat cu Azerbaidjanul, participarea suspendată a Armeniei la OTSC (alianță militară dominată de Rusia) și dependența aproape totală de energia importată din Rusia, precum și relațiile comerciale foarte strânse cu aceasta. Armenia continuă să fie membră a EAEU, iar în iulie 2026, Pașinian a reafirmat angajamentul față de această uniune și a încercat să rezolve prin dialog cu președintele rus Vladimir Putin problemele comerciale dintre cele două țări.

În ceea ce privește acordul de pace, la 8 august 2025, la Washington, miniștrii de Externe ai Armeniei și Azerbaidjanului au parafat textul „Acordului privind instituirea păcii și a relațiilor interstatale”, iar premierul Pașinian și președintele azer Ilham Aliev au semnat, în prezența lui Donald Trump, o Declarație comună. Documentul stabilește baza pentru recunoașterea reciprocă a suveranității, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor și pentru renunțarea la folosirea forței. UE a salutat acordul, dar a subliniat că etapa următoare esențială este semnarea și ratificarea propriu-zisă. La aniversarea unui an, în august 2026, Armenia, Azerbaidjanul și SUA au reafirmat că documentul este încă „initialled Agreement”. Implementarea foii de parcurs de la Washington a fost lentă, iar mai sunt de rezolvat probleme legate de frontieră și de deschiderea comunicațiilor regionale. Un element important al acordului este proiectul de conectivitate regională TRIPP (Trump Route for International Peace and Prosperity), destinat creării unei legături de transport prin Armenia între Azerbaidjan și enclava sa Naxcivan. În august 2026, SUA și Armenia au semnat cadrul pentru cooperarea strategică privind acest coridor.

Relația Armeniei cu OTSC este aproape înghețată, dar Erevanul nu a părăsit oficial organizația. Armenia și-a „înghețat” participarea în februarie 2024, după ce Pașinian a acuzat organizația că nu și-a îndeplinit obligațiile de securitate. În aprilie 2026, el a declarat că nu există planuri pentru revenirea la „participarea activă”, iar serviciul de informații externe al Armeniei estima că „aproape sigur” participarea nu va fi deblocată în 2026. Din perspectiva Moscovei, situația este interpretată diferit; organizația susține că și-a menținut obligațiile. În iunie 2026, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a avertizat că problema statutului Armeniei în OTSC trebuie rezolvată rapid.

Din perspectiva Bruxelles-ului, eforturile Armeniei de a se apropia de standardele UE sunt văzute cu ochi buni, dar perspectiva unei aderări formale pare încă îndepărtată. În „Raportul asupra drepturilor omului și democrației în lume” publicat recent, UE apreciază că Armenia avansează spre standardele europene, dar mai are de rezolvat probleme privind independența justiției, abuzurile poliției, libertatea de exprimare, protecția persoanelor vulnerabile și combaterea discriminării. În decembrie 2025, UE și Armenia au adoptat o Agendă Strategică pentru Parteneriat, iar în noiembrie 2025, Comisia Europeană a transmis Planul de acțiune pentru liberalizarea vizelor, un stimulent puternic pentru continuarea reformelor.