România riscă să piardă miliarde din PNRR, iar investițiile străine s-au prăbușit

România se află într-o cursă contracronometru pentru a îndeplini ultimele jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), termenul limită fiind 31 august, potrivit unei analize Euronews România. Sunt opt jaloane vitale care depind de adoptarea a șase legi, printre care legea salarizării bugetarilor, Codul Urbanismului și legea integrității. PNRR finanțează autostrăzi, spitale, energie și alte investiții, însă reformele sunt amânate, iar autoritățile sunt comparate cu un student care învață în noaptea de dinaintea examenului.

În ceea ce privește legea salarizării unitare, aceasta a reușit să-i nemulțumească pe toți, în special pe angajații vizați de reformă, care amenință cu greve și proteste. Potrivit analizei, încercarea de a repara salariile înainte de a repara administrația – prin digitalizare, eliminarea posturilor și structurilor inutile – este o problemă fundamentală, iar majorările nu pot veni la infinit din taxe mai mari pentru mediul privat.

Investițiile străine directe în România au scăzut dramatic. În prima jumătate a anului trecut, străinii au investit 3,7 miliarde de euro, iar în aceeași perioadă a acestui an, doar 669 de milioane de euro, de aproximativ cinci ori mai puțin. Mai mult, în ultimele luni, au ieșit mai mulți bani decât au intrat. Banca Națională a României (BNR) explică parțial această situație prin dividende și tranzacții punctuale, dar avertizează și asupra profitabilității mai slabe și a nevoii de predictibilitate economică, adică să nu se mai mărească taxele de pe o zi pe alta. Când investițiile nu mai vin, România trebuie să-și acopere mai mult din necesarul de finanțare prin datorie, care este deja îngrijorător de mare și de scumpă.

Mediul economic românesc este afectat și de dispariția tot mai multor firme. În primele șapte luni ale anului, peste 34.000 de firme au fost dizolvate, cu aproape 8% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai multe, peste 7.300, sunt doar în București. Dizolvarea nu înseamnă automat faliment, dar semnalează o perioadă dificilă pentru mediul de afaceri, din cauza inflației, consumului slab, taxelor și costurilor ridicate.

Pe piața muncii, există un dezechilibru major: România are peste jumătate de milion de șomeri, 30.000 de joburi disponibile și intenționează să aducă 90.000 de muncitori străini. Peste jumătate dintre posturile disponibile sunt pentru persoane fără studii sau cu cel mult opt clase, căutându-se în special șoferi, curieri, manipulanți de marfă, muncitori în construcții și lucrători comerciali. Doar 2.000 dintre cele 30.000 de joburi sunt pentru persoane cu studii superioare. Problema salariilor, a calificărilor și a distanței face ca un șomer să nu se poată muta în altă parte a țării pentru un job de 3.000-4.000 de lei, ducând la situația paradoxală de joburi fără oameni și oameni fără joburi.

Sursă: Euronews România (articolul face parte din proiectul „5 știri – Economic”, în colaborare cu Libertatea).