Elena Albegova, condamnată la 3 ani pentru donație către FBK

Un tribunal din Moscova a condamnat-o luni pe Elena Albegova, în vârstă de 46 de ani, la trei ani de închisoare, potrivit publicației ruse independente Mediazona, citată de Mediafax și G4Media. Femeia a fost găsită vinovată de „finanțarea activității extremiste”, în baza Codului penal rus.

Acuzația are legătură cu o donație de 1.000 de ruble (aproximativ 12 dolari), făcută în august 2021 către Fundația Anticorupție (FBK). Albegova a fost reținută la sfârșitul lunii iunie, iar pe 4 iulie a fost plasată în arest preventiv. Reprezentantul acuzării ceruse aceeași pedeapsă, de trei ani, pronunțată în cele din urmă de instanță.

FBK a fost înființată de Aleksei Navalnîi, principal opozant al Kremlinului, care a murit în 2024 într-o colonie penitenciară. În iunie 2021, justiția rusă a declarat fundația „extremistă” și i-a interzis activitatea. De atunci, donațiile către organizație pot fi tratate drept finanțare a extremismului. Donația pentru care a fost condamnată Albegova a fost făcută la aproximativ două luni după interzicere. Autoritățile ruse îi urmăresc penal pe donatorii care au folosit carduri bancare rusești în perioada august 2021 – martie 2022.

În fața instanței, Albegova și-a recunoscut integral vinovăția și și-a exprimat regretul. A povestit că a aflat despre Navalnîi în timpul alegerilor regionale din 2015 și că din 2018 a urmărit investigațiile FBK. A adăugat că nu mai urmărea de mult timp activitatea organizației și avea impresia că aceasta nu mai funcționează în Rusia. Femeia, originară din regiunea Caucazului, s-a mutat la Moscova în 2015 pentru a-și ajuta sora să își crească copilul.

Cazul nu este izolat. După declararea FBK drept organizație „extremistă”, autoritățile ruse au deschis sute de dosare penale împotriva finanțatorilor. Potrivit datelor centralizate de Mediazona, până în aprilie 2026 fuseseră deschise cel puțin 225 de dosare penale legate de donații către FBK. Albegova este a doua femeie despre care se știe că a primit o pedeapsă cu închisoarea pentru astfel de donații – prima a fost condamnată tot la trei ani, iar cu trei zile înainte de sentința actuală, o angajată a unui birou de proiectare din Moscova a primit un an și jumătate de muncă forțată.

G4Media relatează suplimentar că, în România, partidul extremist AUR, condus de George Simion, și-a stabilit ca prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie adoptarea legii care obligă ONG-urile să publice identitatea tuturor donatorilor. Proiectul a fost adoptat de Senat în mai, cu voturile AUR și PSD, și a fost transmis Camerei Deputaților, forul decizional. Legea ar impune organizațiilor neguvernamentale să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la România TV că este de acord cu proiectul. Sute de ONG-uri au semnat o scrisoare comună prin care cer Senatului să respingă proiectul.