Zile libere suplimentare pentru angajații din România: ce condiții impune Codul muncii

Potrivit Digi24, angajații din România pot beneficia de zile libere pentru evenimente familiale, urgențe provocate de boală sau accident ori pentru rezolvarea problemelor personale. Regimul acestor absențe diferă: unele sunt plătite, altele trebuie recuperate, iar concediul pentru situații personale este acordat fără salariu. Numărul zilelor variază în funcție de temeiul legal, sectorul de activitate și prevederile angajatorului.

Codul muncii, la articolul 152, reglementează dreptul salariatului de a absenta în situații neprevăzute determinate de o urgență familială cauzată de boală sau accident, care fac indispensabilă prezența imediată, cu informarea prealabilă a angajatorului și cu recuperarea perioadei absentate. Absența nu poate depăși 10 zile lucrătoare pe an calendaristic, iar modalitatea de recuperare se stabilește de comun acord între angajator și salariat.

Pentru rezolvarea unor situații personale, articolul 153 din Codul muncii prevede concediul fără plată, a cărui durată este stabilită prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 stabilește durate concrete pentru salariații din administrația publică, regiile autonome cu specific deosebit și unitățile bugetare: căsătoria salariatului – 5 zile; nașterea sau căsătoria unui copil – 3 zile; decesul soțului sau al unei rude de până la gradul II – 3 zile. Concediul plătit se acordă la cererea solicitantului, de conducerea unității.

Solicitarea se adresează angajatorului, iar producerea evenimentului poate fi dovedită prin documente precum certificatul de căsătorie, certificatul de naștere sau cel de deces. Codul muncii nu stabilește o procedură unică, ci lasă detaliile la latitudinea contractului colectiv, regulamentului intern sau procedurilor instituției. Aceste zile sunt distincte de concediul anual de odihnă și trebuie evidențiate separat.