Via Carpatia, coridorul rutier de 3.000 km care va lega șapte țări, inclusiv România

Unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură rutieră din Europa, Via Carpatia, prinde contur în Europa Centrală și de Est. Potrivit Gazetei de Sud, coridorul este conceput ca o axă nord-sud care va traversa șapte țări, inclusiv România, și va ajunge până la Salonic, în Grecia.

Proiectul are o lungime estimată la aproximativ 3.000 de kilometri și urmărește să creeze legături rutiere rapide între state care, până acum, au avut conexiuni insuficient dezvoltate. Via Carpatia va porni din Lituania și va traversa Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia, având ca destinație sudică Salonic, conform Carandmotor.

Ideea este de a conecta mai eficient nordul și sudul Europei Centrale și de Est printr-o rețea rutieră modernizată și standardizată. Nu este vorba despre construirea unei singure autostrăzi complet noi – o parte importantă a proiectului presupune modernizarea, extinderea și conectarea unor drumuri și autostrăzi deja existente, astfel încât acestea să funcționeze ca un coridor rutier unitar.

România a intrat în proiect în 2010, alături de Bulgaria și Grecia, moment în care traseul inițial a fost extins către sud-estul Europei. Pentru România, coridorul este important atât din perspectiva transportului de mărfuri, cât și pentru conectarea infrastructurii naționale cu marile axe de transport europene. Legătura cu Polonia, Ungaria și Slovacia poate facilita transportul rutier către nordul Europei, în timp ce continuarea prin Bulgaria către Grecia creează o conexiune directă cu zona Mării Egee.

Ideea coridorului datează din 2006, când Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria au semnat o declarație comună privind realizarea unei axe rutiere nord-sud. Patru ani mai târziu, proiectului i s-au alăturat România, Bulgaria și Grecia, iar traseul a fost extins până la Salonic. Primele lucrări au început treptat în perioada 2010–2015, în special în Polonia și Ungaria, unde mai multe drumuri existente au fost modernizate și integrate în rețeaua de transport de mare viteză.

Planul nu se oprește însă la Salonic. În evoluțiile recente ale proiectului este prevăzută și conectarea Turciei, printr-o ramificație sudică ce ar urma să traverseze Bulgaria și să ajungă la frontiera bulgaro-turcă, în zona Svilengrad–Edirne, de unde conexiunea poate continua către Istanbul. Astfel, Via Carpatia ar putea deveni o legătură rutieră între nord-estul Europei și una dintre cele mai importante metropole de la granița dintre Europa și Asia.

Dincolo de infrastructură, obiectivul Via Carpatia este și unul economic. O rețea rutieră mai bine conectată poate reduce timpul de transport pentru mărfuri, poate facilita schimburile comerciale și poate face mai atractive pentru investiții regiunile aflate de-a lungul coridorului. În cazul Europei Centrale și de Est, o astfel de infrastructură poate contribui și la reducerea diferențelor de conectivitate față de vestul continentului.

Denumirea proiectului face trimitere directă la Munții Carpați, care se întind din zona Europei Centrale până în România. Numele este, de asemenea, o referință la tradiția marilor drumuri europene și la denumirile utilizate în perioada Imperiului Roman. Proiectul urmărește, simbolic și practic, să transforme ceea ce a fost mult timp o zonă dificil de traversat într-o axă de transport care să lege nordul și sudul continentului.

Lungimea totală a coridorului este estimată la aproximativ 3.000 de kilometri, iar unele dintre cele mai optimiste estimări indică anul 2030 drept posibil termen de finalizare. Realizarea integrală depinde însă de ritmul diferit al lucrărilor din fiecare țară, de finanțare și de finalizarea tronsoanelor care lipsesc în prezent. Dacă proiectul va fi dus la capăt conform planurilor, Via Carpatia ar putea deveni una dintre principalele axe rutiere ale Europei de Est, legând Marea Baltică de Marea Egee și conectând România la un coridor internațional care se întinde pe mii de kilometri.