Valorile periculoase ale tensiunii arteriile și alimentele recomandate de cardiolog

Hipertensiunea arteriilă se numără printre cele mai frecvente afecțiuni, dar poate rămâne neobservată ani întregi, timp în care deteriorează inima, vasele de sânge, creierul și rinichii. Cunoscută drept „ucigașul tăcut”, boala poate fi prevenită sau ținută sub control inclusiv printr-un stil de viață echilibrat. Dr. Alexandru Covaciu, medic specialist cardiolog, a explicat pentru Digi24.ro ce valori repreintă un semnal de alarmă, cum se măsoară corect tensiunea și ce alimente contribuie la reducerea riscului.

Specialiștii atrag atenția că hipertensiunea nu înseamnă doar o valoare creșcută pe tensiometru. Netratată, poate afecta în timp inima, creierul, rinichii și vasele de sânge și poate duce la complicații severe.

Potrivit medicului, hipertensiunea arteriilă este o afecțiune caracterizată prin creșterea persistentă a presiunii exercitate de sânge asupra pereților arterelor. Valoarile tensiunii nu sunt constante pe parcursul zilei și pot crește în mod firesc în timpul efortului fizic, al activității sportive sau în situații de stres și emoții puternice. O creștere temporară nu înseamnă automat prezența hipertensiunii, iar boala este identificată atunci când valoarile tensionale se mențin creșcute la măsurători repetate, efectuate corect și în condiții de repaus.

Dr. Alexandru Covaciu explică și formele bolii: hipertensiunea primară (esențială) apare treptat, fără o cauză unică, sub influența unor factori precum genetica, vârsta și stilul de viață, în timp ce hipertensiunea secundară are o cauză identificabilă, precum anumite boli sau medicamente.

Tensiunea arteriilă este exprimată prin două valoari: sistolică și diastolică. Valoarea mai mare repreintă presiunea exercitată asupra arterelor atunci când inima se contractă și pompează sângele în organism, iar valoarea mai mică repreintă presiunea din artere atunci când inima se relaxează între două bătăi. De exemplu, la o tensiune de 120/80 mmHg, valoarea 120 repreintă tensiunea sistolică, iar 80 tensiunea diastolică.

"O tensiune de 140/90 mmHg sau mai mare, confirmată prin măsurători repetate, indică hipertensiune arterială și necesită evaluare și, în funcție de caz, tratament. Pentru valoari de 130-139/80-89 mmHg, decizia terapeutică este individualizată în funcție de profilul pacientului și de factorii de risc, precum fumatul, obezitatea, antecedentele de infarct sau alte afecțiuni. La pacienții cu risc cardiovacular crescut, ținta poate fi în jurul valoarii de 120/70 mmHg, considerată ideală. Tratamentul medicamentos trebuie asociat cu schimbarea stilului de viață, iar începerea medicației nu înseamnă neapărat că aceasta va fi necesară pe tot parcursul vieții.", a explicat medicul.

Valoarile de peste 180/110 mmHg, mai ales atunci când sunt însoțite de simptome precum durere de cap, amețeli, vedere încețoșată, dureri în piept, greață sau vărsături, pot indica o criză hipertensivă și necesită evaluare medicală de urgență. În această situație, trebuie apelat 112 și nu este recomandat să ne urcăm la volan pentru a ajunge singuri la spital.

Hipertensiunea netratată poate afecta în timp inima, creierul, rinichii și vasele de sânge, creșcând riscul de accident vacular cerebral, infarct miocardic și insuficiență renală, inclusiv necesitatea dializei. Poate afecta și arterele membrelor inferioare, iar în forme severe poate duce chiar la amputație. Un alt risc este anevrismul de aortă, adică dilatarea principalei artere a organismului. Disecția sau ruptura aortei repreintă o urgență medicală majoră, care poate pune viața în pericol.

Apariția hipertensiunii arteriile este favorizată de o mulțime de factori, mulți dintre ei comuni bolilor cardiovasculare. Printre cei mai importanți se numără consumul excesiv de sare și alcool, alimentația dezechilibrată, sedentarismul, obezitatea și fumatul. La acestea se adaugă stresul cronic și somnul insuficient. Un factor de risc important este și apneea obstructivă în somn, o afecțiune în care respirația se oprește pentru scurte perioade, în mod repetat, pe parcursul nopții. Sforăitul puternic și repetat, mai ales atunci când este însoțit de pauze de respirație observate de partener, poate fi un semnal al acestei afecțiuni și ar trebui evaluat medical. Vârsta și ereditatea pot contribui, de asemenea, la creșterea riscului. Predispoziția genetică nu înseamnă că hipertensiunea este inevitabilă, dar poate favoriza apariția acesteia.

Pentru prevenirea hipertensiunii arteriale, medicul recomandă să nu depășim aproximativ 5-8 grame de sare pe zi, deoarece o mare parte din sare se găsește deja în alimente precum pâinea și mezelurile. Dacă folosim sare, este recomandată sarea iodată. Consumul zilnic și excesiv de alcool trebuie evitvat, iar dintre băuturile alcoolice, vinul este mai puțin nefavorabil decât berea și băuturile spirtoase. De asemenea, sunt importante mișcarea regulată - aproximativ 30 de minute, 5 zile pe săptămână -, o alimentație echilibrată, menținerea unei greutăți normale și 7-8 ore de somn pe noapte.

Printre alimentele care pot contribui la menținerea unor valori normale ale tensiunii arteriile se numără sfecla roșie, usturoiul, fructele de pădure, uleiul de măsline, iaurtul și chefirul. Unele studi indică efecte favorabile și în cazul ceaiului verde și al ceaiului de hibiscus. Efectele pot fi explicate, în cazul unora dintre aceste alimente, prin conținutul de compuși bioactivi, precum flavonolii, care contribuie la sănătatea vaselor de sânge și pot reduce stresul oxidativ de la nivelul arterelor. În cazul iaurtului și chefirului, peptidele bioactive ar putea avea un rol în reglarea tensiunii arteriale. Pentru ceaiul verde și cel de hibiscus, unele analize ale studiilor au indicat o scădere ușoară a valorilor tensionale.

Medicul atrage însă atenția că aceste alimente trebuie integrate constant într-o alimentație echilibrată. Consumul ocazional al unui singur aliment nu este suficient pentru a reduce tensiunea arterială. De asemenea, alimentația poate susține controlul valorilor tensionale, dar nu înlocuiește tratamentul medicamentos atunci când acesta este recomandat de medic.

Cafeaua nu provoacă hipertensiune arterială, însă poate crește temporar valorile tensiunii în primele aproximativ 15 minute după consum, acestea revenind ulterior la normal. Persoanele cu hipertensiune, inclusiv cele aflate sub tratament, pot consuma cafea, în funcție de toleranța individuală. Până la 420 mg de cofeină pe zi, adică aproximativ 2-3 cafele sau espresso-uri, este considerată o cantitate potrivită.", a conchis Dr. Alexandru Covaciu.