UE pregătește noi sancțiuni pentru deportarea copiilor ucraineni

Uniunea Europeană pregătește un nou val de sancțiuni împotriva persoanelor și entităților din Rusia implicate în deportarea forțată și îndoctrinarea copiilor ucraineni. Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a prezentat miercuri o listă suplimentară care vizează 27 de persoane și entități, potrivit Euronews România, care citează Euronews.com.

Ambasadorii statelor membre au analizat propunerile în prima lor reuniune după vacanța de vară. Măsurile ar urma să fie adoptate până la sfârșitul lunii, însă lista va mai trece prin discuții tehnice și verificări juridice, pentru ca sancțiunile să fie suficient de solide în cazul unor contestații în instanță.

Nu este prima dată când Bruxelles-ul ia astfel de măsuri. În luna mai, statele membre UE au sancționat 16 persoane și șapte entități, cu ocazia reuniunii Coaliției Internaționale pentru Întoarcerea Copiilor Ucraineni. O nouă conferință a coaliției este programată în perioada 28-29 septembrie, la Toronto, în Canada.

În paralel, SEAE a transmis statelor membre o listă cu 1.600 de persoane și entități care contribuie direct la efortul de război al Rusiei. Potrivit Euronews România, acest demers face parte dintr-o schimbare mai amplă de abordare, prin care UE se îndepărtează de marile pachete de sancțiuni concentrate pe sectoare întregi. Un articol publicat de Mediafax la 30 august, care citează Politico, menționa că lista provizorie a candidaților include aproximativ 800 de persoane fizice și 800 de persoane juridice, cu adoptare preconizată la jumătatea lunii octombrie.

În ceea ce privește amploarea deportărilor, Ucraina a confirmat până în prezent peste 20.500 de copii duși în Rusia. Laboratorul de Cercetare Umanitară al Universității Yale estimează că numărul real ar putea fi mai apropiat de 35.000, în timp ce Moscova a sugerat că acesta ar putea ajunge până la 700.000. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că numărul real este aproape imposibil de verificat.

Euronews a relatat anterior că autoritățile de ocupație instalate de Rusia în regiunile ucrainene au creat un „catalog” online al copiilor ucraineni, prin intermediul căruia minorii erau oferiți pentru „adopție” forțată. Minorii ar fi sortați și clasificați astfel încât utilizatorii să îi poată filtra după vârstă, sex și caracteristici fizice, precum culoarea ochilor și a părului, iar copiii sunt descriși în funcție de trăsăturile de personalitate, unii fiind prezentați drept „ascultători” sau „calmi”.

Repatrierea unui copil răpit și dus în Rusia poate dura ani, de la identificare până la întoarcerea în țară, iar aproape fiecare repatriere realizată până acum a fost mediată de un stat terț, în special de Qatar, Africa de Sud și Vatican. În luna martie, Organizația Națiunilor Unite a afirmat că deportarea și transferul forțat al copiilor ucraineni în Rusia constituie o crimă împotriva umanității și o crimă de război.