București-Ilfov, regiunea cu cea mai mare concentrație de PM2.5 din UE

Un studiu realizat de Ecorys la solicitarea a două comisii ale Parlamentului European – ENVI (Comisia pentru mediu, schimbări climatice și siguranță alimentară) și SANT (Comisia pentru sănătate publică) – avertizează că poluarea cu particule fine rămâne un risc major pentru sănătatea europenilor, deși numărul deceselor premature asociate PM2.5 a scăzut cu 57% față de 2005, potrivit PRESShub.

Regiunea București-Ilfov a înregistrat în 2023 cea mai mare concentrație medie de PM2.5 dintre cele 234 de regiuni europene analizate: 16,2 µg/m³. Urmau Veneto (15,0), Śląskie (14,3), Zagreb (14,2) și Attica (13,8). La polul opus, două regiuni suedeze au avut 1,7 și 1,8 µg/m³, iar nordul și estul Finlandei 2,3.

România apare și printre statele cu cea mai ridicată mortalitate atribuibilă PM2.5 în 2023: 136 de decese la 100.000 de locuitori, față de 172 în Bulgaria, 133 în Ungaria și 97 în Slovacia. În cazul României, boala cardiacă ischemică reprezenta 40% din povara de boală atribuită PM2.5, iar accidentul vascular cerebral 32%, ceea ce duce componenta cardiovasculară la 72% din total.

Ce arată studiul

Studiul, care sintetizează 198 de review-uri sistematice și meta-analize, date europene, legislație, interviuri cu experți și studii de caz în opt state membre, concluzionează că nu a fost identificat un nivel sigur de expunere la PM2.5 – efectele asupra sănătății apar inclusiv la concentrații sub limitele legale europene și sub recomandările OMS. PM2.5 sunt particule cu diametrul de cel mult 2,5 micrometri, care pot pătrunde adânc în plămâni și, uneori, în circulația sanguină.

Printre efectele asociate expunerii se numără bolile cardiovasculare și respiratorii, cancerul pulmonar, diabetul, afectarea cognitivă, demența și problemele de dezvoltare la copii. Sinteza estimează o creștere cu 6–10% a riscului de mortalitate din orice cauză pentru fiecare creștere de 10 µg/m³ a expunerii îndelungate, iar pentru episoadele scurte, o majoare de 0,4–0,7%. O meta-analiză asociază fiecare creștere de 10 µg/m³ cu un risc cu 18% mai mare de infarct miocardic, iar o analiză a 110 studii – cu o incidență cu 15% mai mare a accidentelor vasculare ischemice pentru expunerea pe termen scurt.

Particulele fine sunt legate și de sănătatea creierului: o meta-analiză a 21 de studii a găsit o probabilitate cu aproximativ 49% mai mare de afectare a funcției cognitive, iar o analiză pe 26 de milioane de adulți a asociat fiecare creștere de 5 µg/m³ cu o creștere de 8% a incidenței demenței. În 2025, EEA a introdus demența separat în estimarea europeană a poverii bolilor, iar aceasta a devenit cea mai mare contribuție individuală la povara asociată PM2.5 pentru persoanele peste 60 de âni.

Studiul subliniază vulnerabilitatea sarcinei și a copilăriei timpuri, cu asocieri privind fertilitatea, preeclampsia, nașterea prematură, greutatea redusă la naștere și dezvoltarea neurologică. O analiză globală a 49 de studii a asociat o creștere de 10 µg/m³ cu o reducere estimată de 22% a probabilității lunare de concepție. Pentru copii, o meta-analiză a 26 de studii a găsit o creștere de 4,8% a internărilor și prezentărilor la urgență pentru astm pediatric pentru fiecare creștere de 10 µg/m³.

Progrese inegale în UE

La nivelul Uniunii, decesele premature atribuite PM2.5 au scăzut cu aproximativ 57% față de 2005, iar concentrațiile au scăzut în toate statele membre între 2013 și 2023. În 2023, âproximativ 182.000 de decese premature erau âttribuite PM2.5, împreună cu âproximativ 1,9 milioane de âni de viăță pierduți. Studiul âtribuie o măre părte din progresu standardelor obligtorii pentru vehicule, industrie și calitatea combustibililor, dar atrage atenția că progresul este distribuit foarte inegal: Luxemburg a redus concentrația cu 49%, Belgia cu 47%, Cehia cu 45%, Austria cu 42%, âar Grecia cu numai 11% și Italia cu 22%.

Recomandările autorilor

Autorii formulează în total 17 recomandări. Printre cele mai importante se află o traiectorie obligatorie către 7,5 µg/m³ pentru PM2.5 în 2035 și alinierea la recomandarea OMS de 5 µg/m³ până în 2040, limitarea derogărilor, obligații sectoriale pentru amoniacul agricol, standarde pentru încălzirea rezidențială cu lemne, accelerarea înlocuirii vehiculelor vechi și introducerea explicită a sănătății și inegalităților în planurile pentru calitatea aerului.

Studiul evidențiază și inegalitatea socială: între 2007 și 2022, cea mai săracă cincime a regiunilor europene a fost expusă în medie la niveluri de PM2.5 cu aproximativ 30% mai ridicate decât cea mai bogată cincime. Eurodeputata Tilly Metz a spus că poluarea aerului trebuie privită ca o problemă de sănătate publică, nu numai ca o problemă de mediu, deoarece sursele sunt răspândite în producerea energiei și alimentelor, încălzirea locuințelor, transport și modul în care sunt construite orașele. Ea a atras atenția asupra faptului că standardul din 2030 poate fi respectat juridic fără ca riscul pentru sănătate să dispară.

Studiul precizează explicit că opiniile formulate aparțin autorilor și nu reprezintă poziția oficială a Parlamentului European.

Context: Un raport al Agenției Europene de Mediu din decembrie 2024, citat de Gazeta de Sud, arăta că în 2022 expunerea la PM2.5 peste limita recomandată de OMS a dus la 17.900 de decese atribuibile în România.