ONU: Statele au obligația să ia în calcul despăgubiri pentru sclavie

Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale a stabilit că statele au obligația legală de a lua în considerare acordarea de despăgubiri pentru comerțul transatlantic cu sclavi și de a adopta măsuri pentru a aborda moștenirea persistentă a discriminării rasiale, relatează Reuters, citat de HotNews și Mediafax.

Orientările publicate luni, 31 august 2026, precizează că aceste obligații decurg dintr-o convenție obligatorie din punct de vedere juridic privind discriminarea rasială, adoptată în 1965, și nu din standardele juridice care existau la momentul desfășurării comerțului cu sclavi.

Comitetul a descris abordarea drept o „schimbare de paradigmă”, care se îndepărtează de dezbaterile privind responsabilitatea istorică, folosite adesea de guverne pentru a respinge cererile de despăgubiri.

„Statele părți trebuie să pună în aplicare măsuri reparatorii cuprinzătoare pentru persoanele de origine africană, care să acopere toate aspectele remediilor”, se arată în documentul ONU, care ar putea fi invocat în instanțe.

Cel puțin 12,5 milioane de africani au fost capturați și vânduți între secolele al XV-lea și al XIX-lea, în ceea ce comitetul a numit cea mai mare strămutare forțată din istorie. Apelurile pentru despăgubiri – de la scuze oficiale până la compensații financiare – au câștigat amploare la nivel internațional, deși opozanții susțin că statele și instituțiile nu ar trebui considerate responsabile pentru crime istorice. Uniunea Europeană și Marea Britanie s-au abținut în luna martie de la votul asupra unei rezoluții a ONU privind sclavia.

Unele state au încercat să evite în instanță cererile de dreptate, argumentând că, la momentul respectiv, nu existau legi internaționale care să interzică comerțul cu sclavi, în baza principiului juridic al intertemporalității. Noul document ONU susține însă că, indiferent dacă sclavia și comerțul cu sclavi erau ilegale potrivit legilor vremii, țările rămân responsabile, în temeiul obligațiilor internaționale actuale, pentru abordarea efectelor care continuă să se manifeste. ”Indiferent de încadrarea juridică a actelor istorice inițiale, statele părți rămân angajate de obligațiile lor actuale în temeiul Convenției de a aborda inegalitățile structurale”, se arată în documentul ONU.

Documentul adaugă că simpla compensare financiară nu este suficientă și solicită măsuri „transformatoare”, inclusiv deschiderea arhivelor, revizuirea monumentelor și memorialelor publice și înființarea unor comisii independente pentru stabilirea adevărului.

Pela Boker-Wilson, expertă în cadrul comitetului, originară din Liberia, a declarat că se așteaptă ca statele să depășească exprimările generale de regret și să își revizuiască politicile și legile. „Facem apel la statele părți să întreprindă acțiuni concrete și semnificative”, a declarat ea pentru Reuters. „Vrem să reafirmăm demnitatea celor ale căror suferințe au fost negate, ale căror suferințe au fost minimalizate sau uitate”, a subliniat aceasta.