ONU și Crucea Roșie cer norme obligatorii pentru armele autonome

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, și președinta Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Mirjana Spoljaric, avertizează asupra riscurilor generate de dezvoltarea armelor autonome, capabile să identifice și să ucidă persoane fără intervenție umană, potrivit Reuters, citat de Bursa.

Cei doi oficiali cer demararea urgentă a negocierilor pentru stabilirea unor norme internaționale obligatorii care să limiteze utilizarea unor astfel de sisteme. Într-o declarație comună, Guterres și Spoljaric susțin că lumea se apropie de un prag moral critic, în care decizia de a selecta și ataca o persoană ar putea fi transferată integral mașinilor.

Aceștia consideră că negocierile trebuie lansate fără întârziere, astfel încât să fie adoptat un instrument juridic obligatoriu la nivel internațional, care să prevadă interdicții și restricții clare privind sistemele de arme autonome. Subiectul urmează să fie discutat săptămâna viitoare la Geneva, unde reprezentanții statelor vor analiza posibilitatea introducerii unor noi reguli.

Dezbaterile au loc în contextul preocupărilor tot mai mari legate de utilizarea armelor semiautonome asistate de inteligență artificială în conflictele din Ucraina, Sudan și Gaza, precum și în Iran și regiunea Golfului Persic. Discuțiile internaționale referitoare la reglementarea acestor tehnologii au început încă din 2014 și au înregistrat anumite progrese, însă dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale și a sistemelor militare autonome a adus noi provocări.

Unele armate utilizează deja sisteme complet autonome, inclusiv tehnologii antirachetă instalate la bordul navelor militare. Până în prezent, nu există informații cunoscute privind folosirea unor astfel de sisteme complet autonome pentru atacarea directă a unor ținte umane, potrivit sursei citate.

Organizațiile pentru apărarea drepturilor omului atrag atenția că sistemele bazate pe inteligență artificială pot avea un comportament dificil de anticipat sau controlat, ceea ce ar putea crește riscul producerii unor erori cu consecințe fatale, precum incapacitatea unui sistem autonom de a identifica în mod corect un combatant rănit sau un militar care încearcă să se predea.

O altă problemă semnalată este cea a responsabilității juridice: în situația în care o armă autonomă produce victime în circumstanțe care ar putea constitui crime de război, stabilirea persoanelor responsabile pentru decizia și executarea atacului ar putea deveni mult mai dificilă.

În declarația comună, Guterres și Spoljaric cer statelor să treacă de la dezbateri prelungite la măsuri concrete și să manifeste voința politică necesară pentru reglementarea domeniului. Cei doi solicită ca negocierile propriu-zise să înceapă în noiembrie, cu prilejul unei importante conferințe programate la Geneva.