Numărul bugetarilor a scăzut cu 5.000 în iulie; doar 3% văd concedieri reale

Numărul posturilor ocupate din sistemul bugetar a scăzut cu 5.000 în luna iulie 2026, de la 1.271.488 în iunie la 1.266.488, potrivit datelor publicate de Profit.ro, care citează calculele Cotidianul din informațiile Ministerului Finanțelor. Din totalul posturilor ocupate în iulie, 810.774 sunt în administrația centrală și 455.714 în administrația locală, în timp ce în iunie erau 813.127, respectiv 458.361, arată Cotidianul.

Cea mai mare scădere față de iunie s-a produs la nivelul administrației locale, de 2.647 posturi, urmată de 2.353 de posturi în aparatul central. La capitolul administrației centrale, cel mai mare număr de bugetari în iulie rămâne în Educație, cu 293.246, urmat de Interne cu 125.985 și Apărare cu 76.220 de angajați. Din cele 455.714 posturi ocupate la nivel local, 269.600 sunt în autorități executive locale, precum primării, prefecturi și consilii județene.

Comparativ cu iulie 2025, când Bolojan a preluat mandatul, în sistemul bugetar erau 1.303.563 de angajați, iar reducerea într-un an se ridică la 37.075 de posturi, aproximativ 2,84%, potrivit calculelor Cotidianul. Reforma implementată de Guvernul Bolojan prevedea ca tăierea cheltuielilor din administrația locală și centrală să fie pusă în aplicare de toate instituțiile până la finalul lunii iunie.

Evoluția numărului de bugetari în 2026

• Iulie: 1.266.488 posturi ocupate
• Iunie: 1.271.488 posturi ocupate
• Mai: 1.272.111 posturi ocupate
• Aprilie: 1.274.999 posturi ocupate
• Martie: 1.277.461 posturi ocupate
• Febrarie: 1.280.450 posturi ocupate
• Ianuarie: 1.280.305 posturi ocupate

Evoluția numărului de bugetari în 2025

• Decembrie – 1.278.795 de posturi ocupate
• Noiembrie – 1.280.562 de posturi ocupate
• Octombrie – 1.280.852 de posturi ocupate
• Septembrie – 1.264.845 de postruri ocupate
• August – 1.268.801 posturi ocupate
• Iulie – 1.303.563 de posturi ocupate
• Iunie – 1.305.595 de posturi ocupate
• Mai – 1.305.361 posturi
• Aprilie – 1.306.234 de posturi ocupate
• Martie – 1.306.241 de posturi ocupate
• Februarie – 1.311.451 posturi ocupate
• Ianuarie – 1.312.508 de posturi ocupate

Un studiu național realizat de Centrul de Formare APSAP în rândul a 2.169 de angajați din sectorul public, publicat de Hotnews.ro și citat de Profit.ro, arată că doar 3% dintre bugetari au văzut concedieri reale în propria instituție. Studiul a fost realizat în perioada februarie – iunie 2026, iar respondenții provin din toate regiunile țării și din toate palierele sistemului: administrație centrală (31,7%), administrație locală (28%), sănătate (12,7%), instituții autonome (12%), companii de stat, învățământ, ordine publică și apărare.

Potrivit studiului, 82% dintre angajați nu cred într-o reformă reală bazată pe evaluarea performanței, iar 7 din 10 percep măsurile anunțate drept simple tăieri de cheltuieli. Cumulat, 68,5% dintre respondenți văd în reformă o operațiune contabilă, în timp ce doar 9,3% o percep ca pe o reformă autentică. Concedieri reale ale unor persoane active sunt raportate doar de 3% dintre respondenți, în timp ce în 37,3% dintre cazuri nu au existat deloc reduceri de personal.

„Cifra care spune totul este 3%. Atât au văzut angajații statului: concedieri reale în doar 3% dintre cazuri. Restul reformei s-a făcut pe hârtie – posturi vacante șterse din organigrame și pensionări raportate drept restructurare. Când din 50 de directori rămân 25, iar ceilalți devin șefi de serviciu cu aceleași birouri și aceleași atribuții, nu ai făcut reformă, ai făcut un artificiu de organigramă. Iar economiile obținute astfel se pierd în achizițiile și consultanța pe care chiar angajații statului le indică drept principala sursă de risipă”, declară Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP.

În ceea ce privește birocrația, 89% dintre angajații publici confirmă că lucrează în continuare cu dosarul cu șină și semnătura olografă pentru documente care există și în format digital. Mai exact, 48,6% folosesc constant aceste metode, iar 40,4% le folosesc parțial, în timp ce doar 4,1% își desfășoară activitatea exclusiv digital. „În iulie, cetățenii ne-au spus că România este țara dosarului cu șină. Acum răspund funcționarii înșiși: 9 din 10 îl folosesc în continuare pentru documente care există și în calculator. Cetățeanul și funcționarul sunt, de fapt, de aceeași parte a problemei – amândoi prizonierii aceleiași hârtii. Statul cheltuie bani pe digitalizare și obține birocrație dublă: același document circulă și pe hârtie, și electronic”, afirmă președintele Centrului de Formare APSAP.

Un sfert dintre angajați (25,2%) pierd peste două ore pe zi cu sarcini care ar putea fi automatizate, iar 48,4% pierd zilnic peste o oră. „Un sfert dintre angajați pierd peste două ore pe zi cu sarcini pe care un calculator le face în secunde. Doar la nivelul celor 2.169 de respondenți vorbim de mii de ore de muncă plătite din bani publici, irosite zilnic pe ștampile, copieri și semnături. Timpul funcționarului este, la fel ca timpul cetățeanului, o resursă publică ignorată”, declară Bogdan-Costin FÂRȘIROTU.

De asemenea, 57,4% dintre angajați apreciază că administrația publică s-a îmbunătățit față de acum 5 ani, iar 30,1% văd clar în propria instituție rezultatele investițiilor din ultimii ani. „Ca și în studiul dedicat cetățenilor, concluzia nu este că totul e un dezastru. 57% dintre angajați văd o administrație mai bună decât acum cinci ani. Problema este viteza și substanța: sistemul progresează, dar rămâne blocat în hârtie și în reforme care nu trec de comunicatul de presă”, afirmă Bogdan-Costin FÂRȘIROTU.

În ceea ce privește veniturile, distribuția salariilor nete ale respondenților este următoarea:

Venitul net actual

• 0,8% – sub 3.000 lei
• 26% – între 3.001 și 5.000 lei
• 39,6% – între 5.001 și 7.000 lei
• 22,8% – între 7.001 și 9.000 lei
• 8% – între 9.001 și 12.000 lei
• 1,7% – între 12.001 și 14.000 lei
• 0,7% – între 14.001 și 16.000 lei
• 0,2% – între 16.001 și 18.000 lei
• 0,2% – peste 18.000 lei

Studiul a fost realizat în perioada februarie – iunie 2026, pe un eșantion de 2.169 de respondenți angajați în sectorul public, din toate regiunile României, cursanți la programe de perfecționare profesională. Datele au fost colectate online și analizate statistic. Rezultatele surprind percepția unui public angajat în sectorul public, activ profesional și interesat de dezvoltare profesională, și trebuie interpretate ca atare, nu ca un sondaj sociologic reprezentativ pentru toți angajații publici din România.