Nicușor Dan: România a indicat Ucrainei ce nave să nu atace în Marea Neagră

Președintele Nicușor Dan a confirmat că România a avut discuții directe cu partea ucraineană privind atacurile din zona portului rusesc Novorossiisk, prin care este exportată o mare parte din petrolul Kazahstanului și de unde sunt alimentate inclusiv nave care aprovizionează România.

„Noi am avut acest dialog înainte de întâlnirea de azi. Au fost mai multe momente în care nave care deserveau Petromidia trebuiau să fie încărcate la Novorossiisk și am avut un contact cu partea ucraineană, spunându-le: acela este vasul care ne deservește pe noi, cu petrol kazah, nu rusesc, și vă rog să-l lăsați să treacă”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a explicat că discuția purtată cu partea ucraineană a vizat formalizarea acestui tip de intervenție, astfel încât să se petreacă mai repede. „Ce am discutat azi a fost doar ca această interacțiune să fie cumva formalizată și să se petreacă mai repede”, a spus șeful statului.

Potrivit lui Nicușor Dan, Ucraina a răspuns de fiecare dată solicitărilor României. „De câte ori am avut nevoie, partea ucraineană a primit mesajul nostru și a lăsat nava de aprovizionare să treacă”, a afirmat președintele. Întrebat dacă mai există probleme privind aprovizionarea, Nicușor Dan a răspuns: „Nu mai sunt probleme.”

Declarația se referă însă explicit la navele care transportă petrol kazah pentru România și nu echivalează cu o renunțare în ansamblu a Ucrainei la atacurile asupra obiectivelor rusești din zona Novorossiisk.

Portul Novorossiisk este un punct-cheie pentru exporturile petroliere ale Kazahstanului. Prin sistemul Caspian Pipeline Consortium (CPC), petrolul extras în principal din zăcămintele kazahe este transportat pe aproximativ 1.500 de kilometri până la coasta rusă a Mării Negre, unde este încărcat în petroliere. CPC estimează că prin această rută trec peste două treimi din exporturile de petrol ale Kazahstanului.

Ruta este importantă și pentru România. Rafinăria Petromidia procesează în principal țiței de origine kazahă, inclusiv sortimentele KEBCO și CPC. KMG International arată că aprovizionarea este realizată inclusiv pe traseul Tengiz/Atyrau–Novorossiisk și apoi pe mare către România.

Potrivit unei analize publicate în iulie de Asociația Energia Inteligentă și preluate de Agerpres, circa jumătate din țițeiul importat de România în 2025 ar fi provenit din Kazahstan, în valoare de aproximativ 2,77 miliarde de dolari.

Problema a devenit mai sensibilă după intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice și maritime rusești din regiunea Mării Negre. În iulie, mai multe petroliere aflate în zona terminalului CPC de la Novorossiisk au fost lovite, iar operațiunile de încărcare au fost întrerupte temporar. CPC a anunțat inclusiv atacuri asupra unor nave care încărcau petrol provenit din Kazahstan.

Reuters relata la începutul lunii august că amenințarea atacurilor cu drone și dificultatea de a găsi nave dispuse să intre în regiune au perturbat exporturile prin CPC, rută care reprezintă aproximativ 1,8% din oferta mondială de petrol.

În paralel, Financial Times a relatat că Ucraina a acceptat, după o solicitare a vicepreședintelui american JD Vance, să nu mai atace infrastructura CPC și navele nerusești care nu transportă petrol sau alte mărfuri rusești și nu se află sub sancțiuni ucrainene. Informația a fost relatată ulterior și de Reuters.

Campania Ucrainei împotriva infrastructurii petroliere rusești urmărește reducerea veniturilor și a capacității Moscovei de a finanța războiul, însă poziționarea terminalului kazah pe teritoriul Rusiei a creat riscuri suplimentare pentru state și companii care depind de petrolul din Kazahstan.