Cinci țări NATO s-au retras din Tratatul de la Ottawa privind minele antipersonal

Cinci țări europene membre NATO, care au graniță comună cu Rusia, s-au retras din Tratatul de la Ottawa privind interzicerea minelor antipersonal, relatează Mediafax, citând informații din presa internațională și declarații oficiale.

Este vorba despre Polonia, Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia – toate afirmând că decizia este determinată de necesitatea de a-și proteja frontierele estice în contextul războiului din Ucraina. Premierul polonez Donald Tusk a declarat în repetate rânduri că țara sa vrea să aibă posibilitatea de a mina rapid granițele cu Rusia, dacă va fi necesar. Compania poloneză de apărare Belma, deținută de stat, a primit deja un contract pentru producerea unor cantități mari de mine antipersonal, iar Lituania a anunțat că va relua producția și achiziția de astfel de mine.

Armata finlandeză a precizat că, dacă utilizarea minelor este necesară, acestea trebuie amplasate în mod responsabil, trebuie realizate hărți precise cu poziția lor și trebuie întocmite planuri clare pentru deminare.

Ucraina s-a retras, de asemenea, din tratat în 2025, însă decizia sa nu va produce efecte juridice până la încheierea războiului. „Nu putem rămâne legați de aceste reguli în condițiile în care inamicul nu are nicio restricție”, a declarat Roman Kostenko, secretarul comisiei parlamentare ucrainene pentru securitate națională, apărare și informații. În ciuda incertitudinii juridice, Ucraina ar folosi deja mine, deși la o scară mult mai redusă decât Rusia.

Potrivit unei analize preliminare realizate de ONG-ul Landmine and Cluster Munition Monitor, citată de Mediafax, în 2025 peste 5.000 de oameni, în principal civili, au fost uciși sau răniți de mine antipersonal sau muniții neexplodate. În Sudanul de Sud, 90% dintre victime au fost copii, potrivit DW. La decenii după conflictele din fosta Iugoslavie, oamenii continuă să fie uciși și răniți de mine, în special în Bosnia și Herțegovina.

Tratatul de la Ottawa, semnat în 1997 și obligatoriu din punct de vedere juridic din 1999, a fost ratificat de 166 de țări, însă China, India, Rusia și SUA nu se numără printre ele. În 1999, aproximativ 25.000 de oameni deveneau victime ale minelor antipersonal în fiecare an, ceea ce a alimentat presiunile pentru interzicerea acestora.

„Acesta este un precedent periculos pe care statele europene, dintre toate țările, l-au creat. Alte state parte la Tratatul de la Ottawa, care s-ar putea confrunta și ele cu situații la fel de extreme în timpul unui conflict, ar putea face același pas”, a declarat pentru DW Simone Wisotzki, de la Institutul Leibniz pentru Cercetarea Păcii din Frankfurt (PRIF).

Potrivit Serviciului Națiunilor Unite pentru Acțiunea împotriva Minelor (UNMAS), la jumătatea anului 2025 aproximativ 25% din teritoriul Ucrainei era afectat de mine și muniții explozive. „Din februarie 2022, peste 1.150 de civili au fost uciși sau răniți de mine și de resturi explozive de război”, precizează UNMAS. Costul deminării complete este estimat la puțin sub 35 de miliarde de dolari, aproximativ 30 de miliarde de euro, pe o perioadă de 10 ani.

Wisotzki a subliniat că minele antipersonal moderne au adesea senzori integrați și tehnologii inteligente care fac dificilă îndepărtarea și distrugerea lor. „De aceea sunt foarte critică în această privință și spun că inclusiv noile tehnologii creează probleme care, la rândul lor, fac operațiunile de deminare mai dificile. În practică, minele sunt întotdeauna amplasate în zone care sunt folosite și de civili. Ele rămân apoi în acele teritorii și rănesc civilii într-o proporție disproporționat de mare.”

Situația apare pe fondul diminuării controlului armamentului la nivel mondial. În ultimii ani, trei acorduri importante dintre Statele Unite și Rusia au expirat sau au fost denunțate: Tratatul privind Forțele Nucleare cu Rază Intermediară (INF), Tratatul New START și Tratatul „Cer Deschis”. În 2023, retragerea Rusiei a pus practic capăt și Tratatului privind Forțele Armate Convenționale în Europa (CFE).

„Controlul umanitar al armamentului — care include Convenția privind interzicerea minelor antipersonal — era, practic, singurul domeniu despre care se mai putea spune că funcționează. Iar acum nici acesta nu mai funcționează”, a concluzionat Wisotzki.