Mélenchon propune ca Banca Franței să anuleze 18% din datoria publică

Datoria publică a devenit o temă centrală a campaniei pentru alegerile prezidențiale din Franța, programate anul viitor. În acest context, politicianul de stânga Jean-Luc Mélenchon propune ca Banca Franței să anuleze datoria franceză pe care o deține, potrivit Adevărul. Sondajele îl plasează pe Mélenchon printre favoriții pentru un eventual tur secund, alături de lidera extremei drepte, Marine Le Pen.

«Tot ce trebuie să facem este să luăm cele 18% deținute de Banca Franței și să le aruncăm în foc», a spus Mélenchon, citat de Adevărul. Propunerea vizează datoria aflată în bilanțul băncii centrale, nu obligațiunile deținute de investitori privați. El susține că, prin reducerea acestei poveri, statul francez ar putea redirecționa bani către politicile sociale. «De ce am creat o monedă unică și o Bancă Centrală Europeană împreună? Putem face acest lucru și sunt convins că am găsi aliați în Europa», a declarat politicianul. Mélenchon a precizat că, «în această etapă», nu are în vedere anularea datoriilor deținute de creditorii privați.

Planul întâmpină însă un obstacol major: regulile zonei euro. Joachim Nagel, președintele Bundesbank și membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a declarat pentru Le Monde că anularea datoriei de către o bancă centrală este interzisă de tratatele europene. «Nicio bancă centrală din Eurosistem și nici BCE nu are voie să anuleze datoria națională», a spus Nagel. Potrivit acestuia, o asemenea măsură ar reprezenta finanțarea monetară a guvernului, practică interzisă de legislația europeană, și ar putea alimenta o inflație extrem de ridicată.

Contextul este cu atât mai sensibil cu cât datoria publică a Franței a depășit 116% din PIB. Deficitul se apropie de 5% din PIB, mult peste limita de 3% stabilită în Uniunea Europeană. Numai în acest an, statul intenționează să atragă peste 360 de miliarde de dolari prin emiterea de obligațiuni. Premierul Franței a avertizat că o renunțare la plata datoriei ar putea determina investitorii să ceară dobânzi mult mai mari pentru a continua să finanțeze statul.

Piețele reflectă deja îngrijorarea: randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a ajuns cu aproximativ 88 de puncte de bază peste cel al obligațiunilor germane cu aceeași maturitate, apropiindu-se de nivelurile atinse în timpul crizei datoriilor din zona euro. Kristian Kerr, șeful strategiei macroeconomice la LPL Financial, consideră diferența dintre randamentele celor două țări un indicator important al tensiunilor fiscale. Nivelul de 90 de puncte de bază a reprezentat, în trecut, un prag asociat perioadelor de presiune asupra finanțelor publice. Kerr a avertizat că depășirea clară a acestui nivel ar putea indica faptul că investitorii nu mai consideră problemele bugetare ale Franței drept temporare. «O asemenea schimbare ar conta mult dincolo de Franța», a scris el într-o analiză.

Pentru viitorul guvern francez, dificultatea este că nu există, în prezent, o majoritate parlamentară clară dispusă să susțină reduceri consistente ale cheltuielilor și ale deficitului. Propunerea lui Mélenchon oferă o soluție simplă la o problemă complicată: anularea unei părți din datoria deținută de banca centrală. Economiștii și oficialii europeni avertizează însă că măsura ar intra în conflict cu regulile zonei euro și ar putea afecta încrederea în finanțele publice franceze.

Într-o analiză publicată pe 27 august, Săptămâna Financiară nota că anularea datoriei ar afecta direct valoarea activelor deținătorilor de obligațiuni și ar ridica probleme privind delimitarea dintre politica monetară și cea fiscală.