Medic psihiatru din Târgu Jiu: Siguranța din spitale trebuie să îi includă și pe medici

Sinuciderea unui medic rezident de la Spitalul Universitar din București readuce în discuție presiunea psihică din sistemul medical. Dr. Maria Mădălina Popa-Donoiu, medic psihiatru la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, vorbește despre epuizare, gărzile solicitante și nevoia unui sprijin real pentru cadrele medicale.

„Moartea prin suicid a unui medic rezident de la Spitalul Universitar din București este o veste care, firesc, a provocat multe reacții. Nu știm ce a stat în spatele gestului său și cred că ar fi incorect să încercăm să îi construim noi, din exterior, o explicație. Suicidul este complex. Nu există aproape niciodată o singură cauză. Dar astfel de tragedii pot deschide o discuție pe care o avem prea rar: câtă responsabilitate are locul de muncă pentru sănătatea psihică a oamenilor care lucrează acolo? Mai ales într-un spital”, a declarat medicul, citat de Gorjeanul.

Potrivit dr. Maria Mădălina Popa-Donoiu, în medicină există încă „o cultură a rezistenței”, în care lucruri care n-ar trebui să fie normale ajung să fie tratate ca parte firească a profesiei. Medicul subliniază că prevenția nu poate însemna exclusiv sfaturi precum dormitul mai mult, sportul, vacanțele sau reziliența, ci este nevoie de o privire îndreptată către sistem.

„Câte ore lucrează oamenii? Au timp real de odihnă după gărzi? Există suficient personal? Pot spune că sunt epuizați fără să fie considerați slabi sau nepotriviți pentru meserie? Ce se întâmplă când există umilire, bullying sau abuz de autoritate? Există un loc unde pot cere ajutor psihologic sau psihiatric în mod confidențial, fără teama că asta le va afecta cariera? Știe cineva să observe când un coleg începe să nu mai fie bine? Pentru că și acestea sunt măsuri de prevenție. Nu doar workshopurile despre burnout”, a menționat dr. Maria Mădălina Popa-Donoiu.

Conform aceleiași surse, un spital care dorește să își protejeze oamenii poate interveni asupra programului și volumului de muncă, poate stabili reguli clare împotriva hărțuirii, poate oferi acces real și confidențial la servicii de sănătate mintală și poate promova o cultură în care recunoașterea epuizării nu aduce rușine sau consecințe profesionale. Medicul subliniază că persoanele aflate la limită nu cer întotdeauna ajutor, iar suferința celor care par că funcționează trece cel mai ușor neobservată.

„Burnoutul nu este sinonim cu depresia și nici o explicație simplă pentru suicid. Dar condițiile în care muncim pot proteja sănătatea mintală sau o pot eroda. Iar în spitale discuția despre siguranță nu ar trebui să se refere numai la pacienți. Ar trebui să îi includă și pe cei care îi îngrijesc”, a adăugat medicul psihiatru de la Târgu Jiu.