ÎCCJ se pronunță joi în procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) urmează să pronunțe joi, 3 septembrie 2026, soluția definitivă în procesul pe care l-a câștigat în primă instanță cu Guvernul și Ministerul Finanțelor, privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de ÎCCJ.

Potrivit Agerpres, Bursa și Mediafax, miza procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei, în timp ce Adevărul și Capital o estimează la aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar Digi24 o evaluează la aproximativ un miliard de euro. Instanța de fond a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite sumele, inclusiv prin rectificare bugetară, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta instanței, Lia Savonea, ÎCCJ susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani și acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat, subminează legitimitatea instanțelor și afectează autoritatea hotărârilor judecătorești.

În timpul procesului, Guvernul a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate a unor articole din legea contenciosului administrativ, pentru a se stabili dacă o instanță poate obliga Executivul să aloce fonduri suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare. De asemenea, Guvernul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la o decizie a CJUE. Curtea de Apel București a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a CCR și ca neîntemeiată cererea de recuzare a judecătoarei Ramona Bușu, notează Adevărul și Capital.

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat pe 2 iulie că Guvernul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ. El a susținut că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional. Bolojan a invocat prevederile Legii 500/2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, potrivit cărora elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative.

Pronunțarea a fost amânată de mai multe ori, ultima dată pe 20 august, potrivit Adevărul și Capital. Restanțele provin din majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, decisă în 2023 de ÎCCJ și Parchetul General, aplicabilă retroactiv începând cu anul 2018. Proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Guvernul a decis însă amânarea unei părți din plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD, potrivit Agerpres, Mediafax și Digi24; Bursa menționează o sumă de 11 miliarde de lei.

Decizia ÎCCJ din 3 septembrie va stabili dacă Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să achite aceste sume în condițiile stabilite de instanța de fond și dacă solicitările Executivului privind intervenția CCR și CJUE vor fi admise.