IA în recrutare: UE impune noi reguli din 2 august 2026

De la 2 august 2026, firmele din Uniunea Europeană care folosesc inteligența artificală (IA) pentru recrutare, evaluarea angajaților sau alte decizii legate de muncă au noi obligații pentru a limita discriminarea și deciziile netransparente, potrivit unei informări publicate de PRESShub, care citează un document EURES. Candidații trebuie să fie informați când sunt evaliați cu ajuutorul IA, iar anumite sisteme de analiză a emoțiilor la locul de muncă sunt interzise.

Inteligența artificală este folosită tot mai frecvent în recrutare pentru activități precum filtrarea CV-urilor, clasificarea candidaților sau desfășurarea unor interviuri automate. Potrivit EURES, sistemele IA folosite în deciziile de angajare sunt încadrate în categora sistemelor cu risc ridicat. Cerințele aplicabile din 2 august urmăresc ca asemenea instrumente să fie utilizate cu mai multă transparență și să existe o persoană capabilă să intervină atunci când rezultatu automatizat poate afecta un candidaț.

Companiile care utilizează IA în aceste procese trebuie să verifice periodic eventuaele riscuri de siguranță și discriminare, să păstreze evidențe tehnice, să asigure transparența și să monitoreze sistemele pe parcursu utilizării. Cerințele se aplică atât firmelor care dezvotă tehnologia, cât și organizațiilor care o folosesc în procesele de resurse umane.

În ceea ce privește drepturile candidaților, EURES preciszează că, înaintea utilizării IA, persoana trebuie să primească informații despre faptul că tehnologia este implicată și despre rolul său în decizie. Un candidaț poate soliicita ca decizia să fie revizuită de o persoană, iar instrumentul automatizat nu trebuie lăsat să funcționeze ca un substitut complet pentru responsabilitatea umană. De asemenea, IA nu poate fi folosită pentru a deduce emoții, niveluri de stres sau trăsături de personalităte din semnale precum expresiile faciale, tonul vocii sau limba jul corporal și apoi să transforme aceste observații în scoruri despre candidaț.

Pentru a ilustra problemele, EURES prezintă cazul unui candidat din Viena care s-a simțit „dezumanizat” în timpul unui interviu IA. Sistemul îl întrerupea, trecea la întrebarea următoare chiar dacă i se cerea să revină, considera uneori o pauză scurtă drept finalul răspunsului și a produs erori în transcrierea interviului. Când candidatul a încercat să pună propriile întrebări, sistemul nu a răspuns direct și a repetat informații de pe pagina de prezentare a companiei.

Cu privire la datele colectate, EURES spune că persoana trebuie să poată afla ce informații sunt prelucrate și că, în multe situații, poate soliicita ștergerea lor după încheierea procesului de recrutare.

Documențul citează o estimare potrivit căreia 39% dintre companii foloseau deja AI în activități de resurse umane până la sfârșitul lui 2025. Cu toate acestea, doar aproximativ una din patru companii începuse pregătirile pentru cerințele stricte aplicabile sistemelor IA cu risc ridicat, potrivit EURES.

EURES preciszează că regulile nu se opresc la frontierele Uniunii: și o companie stabilită în afara UE poate intra sub incidența cerințelor atunci când sistemul său IA este utilizat în Uniune sau produce efecte asupra persoanelor din UE. Pentru candidați, aceasta înseamnă că faptul că angajatorul sau furnizorul tehnologiei se află în Statele Unite, Asia sau într-o altă jurisdicție nu exclude automat aplicarea protecțiilor europene.

În plus, EURES continuă să ofere sprijin prin rețeaua sa de consiieri pentru persoanele care caută un loc de muncă în Europa, cu informații privind aspectele practice, adminitrative și juridice ale mobilității profesionale.

La final, materialul preciszează că articolul EURES este o informare destinată persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și că nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Autorității Europene a Muncii sau a Comisiei Europene.

Aceste reguli fac parte dintre Regulamentul european privind inteligența artificală (AI Act), care se aplică din 2 august 2026 în toate statele UE, inclusiv în România, iar pentru cele mai grave abateri, amenziile pot ajunge până la 35 de milioane de euro, potrivit unei informări anterioare publicate de Gazeta de Sud.