Grecu Partners: Statul amenință stabilitatea unităților protejate

Societatea de avocatură Grecu Partners avertizează că proiectul legislativ L387/2026, care limitează firmele și organizațiile ce pot deveni sau rămâne unități protejate, ar putea reduce locurile de muncă pentru persoanele cu dizabilități și ar putea crește sumele plătite direct la buget, potrivit unui comunicat publicat de Bursa.

O companie cu 50 de salariați și fără angajați cu dizabilități ar putea ajunge să vireze statului cu până la 60.000 de lei mai mult anual, dacă nu mai găsește furnizori eligibili, prin proiectul L387/2026, explică sursa.

Potrivit comunicatului, o unitate protejată este o firmă sau organizație în care lucrează persoane cu dizabilități și care vinde produse ori servicii altor companii. Angajatorii cu minimum 50 de salariați trebuie să aibă cel puțin 4% angajați cu dizabilități. Dacă nu ating acest prag, pot plăti integral contribuția la stat sau minimum 50% din aceasta, iar diferența o pot folosi pentru a cumpăra produse sau servicii din activitatea persoanelor cu dizabilități din unități protejate.

Analiza Grecu Partners arată că proiectul încearcă să elimine activitățile fictive prin limitarea organizațiilor care pot avea unități protejate, în loc să verifice concret dacă persoanele cu dizabilități muncesc efectiv și contribuie la produsele sau serviciile vândute.

Dacă proiectul ar fi adoptat în forma actuală, o parte dintre unitățile protejate existente ar putea să nu mai îndeplinească noile condiții, astfel că persoanele cu dizabilități ar putea pierde locuri de muncă sau ar putea avea mai puține posibilități de angajare în viitor. Totodată, companiile care nu ating procentul legal de 4% ar putea rămâne cu mai puțini furnizori eligibili și ar putea plăti sume mai mari direct la bugetul de stat.

Proiectul a fost respins de Senat pe 14 septembrie 2026 și se află acum la Camera Deputaților, camera decizională. Potrivit analizei Grecu Partners, obiectivul proiectului este corect, însă soluțiile trebuie refăcute astfel încât unitățile fictive să fie eliminate fără a afecta organizațiile care oferă locuri de muncă reale persoanelor cu dizabilități.

Elena Grecu, fondatoarea Grecu Partners, a declarat că în forma actuală L387/2026 nu ar trebui adoptat, iar modificările trebuie să elimine practicile fictive fără să reducă posibilitățile de integrare profesională și fără să genereze costuri și incertitudine pentru angajatori. „Dacă problema este activitatea fictivă, de ce selectăm fondatorii în loc să verificăm activitatea?”, a întrebat ea, potrivit sursei.

Potrivit datelor din expunerea de motive a proiectului, la 1 aprilie 2026 existau în România 459 de unități protejate autorizate, cu aproximativ 3.050 de angajați, dintre care aproximativ 2.011 erau persoane cu dizabilități. În același document sunt indicate peste 430.000 de persoane adulte cu dizabilități cu vârsta între 18 și 64 de ani.

În legislația actuală, unitățile protejate cărora li se permite să desfășoare activități de vânzare sau intermediere trebuie să direcționeze minimum 75% din profitul rezultat către programe de integrare socioprofesională pentru persoanele cu dizabilități și trebuie să prezinte anual un raport financiar privind folosirea acestor fonduri. În forma propusă prin L387/2026, aceste două garanții dispar, potrivit analizei.