Franța vrea ca fondurile UE pentru Ucraina să fie folosite exclusiv pe arme europene

Franța încearcă să limiteze perioada în care se aplică derogările care permit Ucrainei să achiziționeze echipamente militare din afara Europei, în cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat de UE, potrivit informațiilor Euronews.

Parisul se asigură, astfel, că o parte cât mai mare din fondurile susținute de UE ajunge în industria europeană de apărare și, eventual, în cea franceză.

În aprilie, UE a aprobat un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, prin care este sprijinit efortul de război al Kievului. Împrumutul este împărțit în 30 de miliarde de euro pentru sprijin economic și 60 de miliarde de euro pentru asistență militară. Prima tranșă a fost acordată în iunie, când 3,9 miliarde de euro au fost alocate pentru drone, iar la începutul acestei săptămâni au fost aprobate alte 6,1 miliarde de euro pentru achiziții în domeniul apărării.

Conform condițiilor împrumutului UE, cel mult 35% din valoarea echipamentelor militare achiziționate de Ucraina poate proveni din afara UE și a Spațiului Economic European. Comisia Europeană a aprobat până acum derogări pentru componente chinezești pentru drone și rachete americane Patriot. Franța vrea ca aceste derogări să fie temporare, pentru ca fondurile europene să sprijine în principal industria europeană de apărare.

Mai multe țări cer flexibilitate

În schimb, în iulie, miniștrii Apărării din Suedia, Țările de Jos, Germania, Danemarca, Estonia, Polonia, Letonia, Finlanda și Lituania i-au transmis șefei diplomației europene, Kaja Kallas, și comisarului pentru Apărare, Andrius Kubilius, că Ucraina ar trebui să beneficieze de cât mai multă flexibilitate pentru a achiziționa echipamentele de care are nevoie urgentă.

„Continuăm să subliniem că aprobarea rapidă a listelor de produse este esențială, inclusiv prin utilizarea pragmatică a derogării pentru achiziționarea de echipamente produse în țări terțe”, se arată în scrisoare.

Comisia Europeană verifică fiecare achiziție făcută prin derogare înainte de a elibera fondurile, analizând contractele și furnizorii. În cazul companiilor chineze, sunt verificate și eventualele sancțiuni UE. Furnizorii trebuie, de asemenea, să garanteze că echipamentele vor fi livrate, chiar dacă prioritățile politice se schimbă.

Un aspect important este că derogările trebuie reînnoite de fiecare dată când Ucraina solicită o nouă plată. Astfel, dacă între timp apare un producător european capabil să ofere aceeași cantitate, la un cost și într-un timp comparabile cu producătorul străin, Comisia poate refuza reînnoirea derogării și poate solicita Kievului să cumpere de la furnizorul european.

În mod informal, Comisia ar putea limita și perioada în care Ucraina se poate baza pe producători străini, de exemplu prin stabilirea unor termene mai stricte pentru executarea contractelor încheiate cu aceștia.

În practică, Comisia va trebui să găsească un echilibru delicat: pe de o parte, să stimuleze producția europeană de apărare și să reducă dependența strategică de furnizorii străini pe termen mediu și lung, iar pe de altă parte, să se asigure că Ucraina primește echipamentele de care are nevoie pentru a se apăra împotriva Rusiei.

Modul în care UE va gestiona aceste derogări în cadrul Ukraine Support Loan ar putea crea un precedent important pentru alte instrumente financiare, în special Security Action for Europe (SAFE) și European Defence Industry Programme (EDIP).

Un purtător de cuvânt al guvernului francez nu a răspuns solicitării Euronews de a comenta situația, notează Adevărul.