Finlanda, cel mai mare exercițiu de protecție civilă din Europa de după Al Doilea Război Mondial

Finlanda a organizat cel mai mare exercițiu de protecție civilă din Europa de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, potrivit Euronews România și Mediafax. Mii de oameni, de la copii de școală la persoane în vârstă, au trecut prin scenariul unui atac cu rachete lansat din Rusia, în orașul Kuopio, la 400 de kilometri nord de capitala Helsinki.

Exercițiul a avut loc pe fondul unei multiplicări a atacurilor hibride ale Rusiei împotriva statelor europene și al temerilor că ar plănui un atac convențional pentru a testa NATO, scrie Euronews România. În centrul exercițiului s-a aflat un adăpost subteran săpat în stâncă, proiectat să ofere protecție inclusiv împotriva unor atacuri nucleare sau biologice; în mod normal, spațiul este o sală de sport, iar pentru exercițiu sute de persoane au dormit acolo pe paturi de campanie, detaliază Mediafax.

Scenariul pregătit la Kuopio a fost unul complex: infrastructura critică a orașului a fost afectată de atacuri cibernetice, alimentarea cu apă și electricitate a fost perturbată, iar populația a fost pregătită pentru posibilitatea unor atacuri cu rachete. În interiorul adăpostului, militarii finlandezi echipați în costume de protecție și măști au verificat nivelul radiațiilor. Oamenii au fost învățați cum să acționeze în cazul declanșării sistemului de alertă aeriană, ce să facă dacă infrastructura critică este sabotată sau dacă a avut loc un atac cu rachete. Au fost incluse și module de pregătire în caz de atac nuclear sau biologic.

„Avem o imagine oarecum idealizată, potrivit căreia nimeni nu va ataca populația civilă, echipele de protecție civilă sau cele care au afișat triunghiul albastru al protecției civile și care beneficiază de protecție internațională. Dar nu e cazul. Rusia a atacat infrastructura civilă, civilii și echipele de salvare”, a declarat Kimmo Kohvakka, directorul serviciilor de urgență din Finlanda, citat de Euronews România.

Un participant la exercițiu a spus: „Este datoria noastră să servim și să protejăm această țară, așa cum au făcut-o oamenii dinaintea noastră. De aceea suntem independenți, iar acest lucru este foarte important pentru noi”. În sala de sport transformată în adăpost pentru situații de urgență, chiar și copiii au fost învățați cum să procedeze în cazul în care există o amenințare iminentă. „Copiii trebui să știe aceste lucruri, pentru că s-ar putea să fie nevoiți să se descurce singuri. Adulții nu pot fi întotdeauna acolo să îi ajute, așa că trebuie să știe și cum să se descurce singuri, pentru a fi în siguranță”, a explicat un alt participant, potrivit Euronews România.

Pregătirea pentru exercițiu a ținut cont și de experiența civililor ucraineni obligați de multe ori să plece noaptea din pat, pe frig sau ploaie, și să caute adăpost în stațiile de metrou ori parcări subterane. Finlanda are peste 50 de mii de buncăre pe tot cuprinsul țării, cu o capacitate de 4,8 milioane de oameni, ceea ce înseamnă aproximativ 85% din populație. Statul nordic, a cărui graniță cu Rusia se întinde pe o distanță de 1.300 de kilometri, este printre puținele din Europa unde serviciul militar este obligatoriu, notează Euronews România.

Asko Muhonen, colonel în rezervă și organizator al exercițiului de la Kuopio, spune că apărarea Finlandei depinde nu doar de armată, ci și de mentalitatea oamenilor obișnuiți, care trebuie să fie pregătiți să își asume responsabilitatea pentru securitatea țării. Ucraina oferă una dintre cele mai importante lecții: în timpul atacurilor rusești, oamenii au uneori doar câteva minute pentru a ajunge la o stație de metrou sau într-o parcare subterană. De aceea, spune Muhonen, un adăpost nu trebuie neapărat să reziste unui atac nuclear pentru a fi util; mai important este ca oamenii să poată ajunge rapid într-un loc care oferă un anumit nivel de protecție. „Nu credeți ce spun, ci observați ce fac”, este mesajul transmis de Asko Muhonen atunci când vorbește despre Rusia, citat de Mediafax.

Printre participanți s-a numărat și Dmytro Untila, un student ucrainean de 20 de ani. El se afla acasă, în Odesa, când rachetele rusești au lovit orașul la 24 februarie 2022, în prima zi a invaziei pe scară largă. Nu avea un adăpost la care să poată ajunge și s-a refugiat în holul de la intrarea în clădire. Potrivit lui, instruirea ar fi fost cu siguranță utilă în Ucraina, pentru că „nimeni nu știa că se poate întâmpla”. Aceasta este una dintre ideile centrale ale exercițiului finlandez: populația trebuie să știe ce are de făcut înainte ca o situație reală să apară.

Războiul nu înseamnă însă doar rachete, subliniază Mediafax. Juha Räsänen, directorul companiei energetice Savon Voima, spune că în regiunea Kuopio cele mai obișnuite amenințări pentru infrastructură sunt încă ninsorile abundente, furtunile și vremea severă. Dar situația s-a schimbat radical după invazia Ucrainei: compania a renunțat la achiziționarea biocombustibilului rusesc și a observat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice asupra rețelei. Inginerii au descoperit anul trecut cel puțin zece autocolante amplasate în puncte considerate vulnerabile ale infrastructurii energetice, iar alte companii finlandeze au raportat descoperiri similare, fără să fie clar cine le-a amplasat. Au fost observate și drone în apropierea liniilor electrice, însă autorii nu au fost identificați. Serviciul finlandez de securitate și informații a precizat că a investigat numeroase sesizări și nu a identificat, în acest caz, nimic care să reprezinte o amenințare confirmată; unele observații raportate de populație, inclusiv drone, au avut explicații obișnuite.

Pregătirea populației are și o explicație istorică. În războaiele purtate cu Uniunea Sovietică, Finlanda a pierdut aproximativ 11% din teritoriu, iar peste 400.000 de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. La Kuopio, memoria acelor evenimente este încă vie, relatează Mediafax. Risto Mönkkönen, în vârstă de 95 de ani, își amintește cum, în copilărie, a fugit într-un adăpost împreună cu tatăl său în momentul în care un bombardament a lovit orașul; cinci dintre prietenii tatălui său au fost uciși. Pirkko Naukkarinen, acum în vârstă de 102 de ani, avea 16 ani când a lucrat într-o bucătărie de campanie din apropierea frontului; a trecut prin bombardamente și a fost nevoită să se ascundă în tranșee și șanțuri. O altă femeie, Aili Toivanen, a povestit că familia sa a fost evacuată de două ori; a doua oară, trenul în care se aflau a fost bombardat de aviația sovietică. Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, ea s-a temut că ar putea fi obligată să-și părăsească locuința pentru a treia oară.

Finlanda recomandă ca oamenii să fie capabili să se descurce singuri cel puțin 72 de ore, în cazul în care electricitatea se întrerupe sau apa devine nepotabilă, potrivit Mediafax. Exercițiul are loc într-o țară care a intrat în NATO în 2024, împreună cu Suedia, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Până atunci, strategia finlandeză se bazase în mare măsură pe capacitatea proprie de apărare; acum, autoritățile încearcă să combine apărarea militară cu pregătirea populației. Finlanda nu susține că poate elimina toate riscurile – unul dintre mesajele exercițiului este că nu toate amenințările pot fi prevenite, dar o populație pregătită poate reduce efectele unei crize. Într-un context european în care autoritățile avertizează tot mai des asupra atacurilor cibernetice, sabotajului și altor forme de război hibrid, modelul finlandez pune accentul pe o idee simplă: apărarea unei țări nu începe și nu se termină la granița armatei.