Sari la conținut
Miercuri, 30 septembrie 2026 Craiova, la zi. Sursele la vedere. Urmărim 32 de publicații și 13 instituții publice

Oltenia

Proiect inedit la Turburea: 30 de copii ar putea primi smoothie cu lapte de măgăriță

Ferma de măgărițe Turburea pregătește un proiect prin care 30 de copii dintr-o clasă pregătitoare ar putea primi, timp de 20 de dimineți, câte un smoothie pe bază de lapte de măgăriță. Inițiativa aparține Paulei Vasile, proprietara fermei.

Redacția craiova.roPublicat Bazat pe GorjeanulVezi sursele ↓

Sinteză generată cu inteligență artificială (AI) din relatările citate și verificată față de surse; publicarea este supravegheată de Redacția craiova.ro. Politica editorială

Ferma de măgărițe Turburea pregătește un proiect inedit în România: 30 de copii dintr-o clasă pregătitoare ar putea primi, timp de 20 de dimineți, câte un smoothie pe bază de lapte de măgăriță, scrie Gorjeanul.

În spatele ideii se află Paula Vasile, mamă a unei fetițe și proprietara Fermei de Măgărițe Turburea. Ea a trăit în Marea Britanie din 2004, iar în timpul pandemiei a decis să se întoarcă pe continent și să construiască un proiect agricol propriu. A cumpărat inițial o proprietate în apropiere de Bordeaux, în Franța, și a început să caute o idee de afacere. Printre aproape o sută de variante analizate s-a aflat și creșterea măgărițelor și producția de lapte de măgăriță. Planul inițial era ca animalele să fie cumpărate din România și transportate în Franța, însă lucrurile nu au mers conform planului, iar ferma s-a mutat la Turburea, în Gorj.

Potrivit Gorjeanului, o măgăriță aflată în lactație produce, în medie, în jur de 800 de mililitri de lapte pe zi. În aproximativ trei ani, în jurul fermei s-a format o comunitate de circa 600 de clienți, o parte importantă dintre aceștia fiind părinți. Interesul crește mai ales în sezonul rece și în perioada în care copiii încep grădinița sau școala.

Potrivit Gorjeanului, prețurile laptelui de măgăriță diferă în funcție de producător, ambalare și tipul produsului. De exemplu, un producător comercializează 250 ml cu 42 de lei și un litru cu 140 de lei, în timp ce un alt producător listează laptele crud la 30 de lei pentru 250 ml, 55 de lei pentru 500 ml și 100 de lei pentru un litru. În supermarket, un produs ecologic de Gorj era listat la aproximativ 38,59 lei.

Potrivit Gorjeanului, studiile arată că laptele de măgăriță este relativ sărac în grăsimi, are o proporție importantă de proteine din zer și conține lactoză, vitamine și minerale. Unele cercetări evidențiază prezența lizozimului și lactoferinei, proteine asociate cu activități antimicrobiene și imunomodulatoare. Gorjeanul mai notează că laptele de măgăriță a fost analizat ca posibilă alternativă alimentară pentru anumite persoane cu alergie la proteina laptelui de vacă, însă specialiștii subliniază că dovezile privind efectele terapeutice sunt încă limitate. Unele analize indică niveluri mai ridicate de vitamina C decât în laptele de vacă, iar laptele conține calciu, fosfor, potasiu, zinc și alți micronutrienți.

Laptele este comercializat sub brandul «Iha». „Mi-am dorit un nume simplu și ușor de reținut. «Iha» este sunetul pe care îl asociem imediat cu măgărușul. Dar nu vreau ca «Iha» să însemne doar o sticlă de lapte. Mi-ar plăcea să construim, în timp, o familie de produse dezvoltate responsabil în jurul laptelui de măgăriță”, a spus Paula. Următorul produs pe care «Iha» îl are în vedere este un smoothie destinat copiilor.

Ideea este ca laptele de măgăriță să fie folosit drept bază pentru o băutură de aproximativ 150 de mililitri, la care să fie adăugate ingrediente precum fructe, iaurt, semințe sau alte produse care să aducă proteine, fibre, grăsimi bune, vitamine și minerale. „Dacă avem un smoothie extraordinar într-un tabel nutrițional, dar copilul nu îl bea, nu am rezolvat nimic. Trebuie să obținem două lucruri simultan: valoare nutrițională și un gust pe care copilul îl acceptă cu plăcere”, a spus Paula.

Potrivit Gorjeanului, echipa proiectului își propune ca o porție să poată contribui semnificativ la necesarul zilnic al copiilor pentru mai mulți nutrienți importanți. Ținta de dezvoltare este de aproximativ 50% din necesarul zilnic pentru o serie de nutrienți urmăriți, printre care proteine, calciu, fier, zinc și vitaminele A, C și D, acolo unde acest lucru poate fi realizat responsabil într-o singură porție. Paula Vasile face însă precizarea că această cifră nu reprezintă o valoare deja demonstrată pentru produsul final. „Nu spunem că avem deja această formulă. Tocmai de aceea vrem să implicăm nutriționiști și alți specialiști. Produsul final trebuie analizat înainte să facem afirmații exacte despre aportul său nutrițional”, a mărturisit Paula.

Proiectul nu vrea să transforme laptele de măgăriță într-un produs-minune. „Nu vrem marketing înaintea științei. Ideea este să construim o băutură cu densitate nutrițională ridicată, într-un moment al anului în care părinții sunt oricum foarte atenți la alimentația copiilor”, a declarat Paula. Proiectul nu urmărește să demonstreze că smoothie-ul îi va face pe copii să răcească mai puțin și nici că ar avea efecte terapeutice.

Prima etapă va fi una mică: o singură clasă pregătitoare, formată din aproximativ 30 de copii, va participa timp de o lună școlară. În fiecare dintre cele 20 de dimineți, fiecare copil va primi câte o porție, rezultând 600 de porții. Copiii nu vor participa la un experiment medical. Cu acordul părinților și cu respectarea cerințelor privind alergiile și restricțiile alimentare, familiile vor putea transmite feedback despre gust, textură, aromă, cât consumă copilul și dacă își dorește să îl bea din nou.

Pentru Paula Vasile, începutul clasei pregătitoare este un moment în care părinții sunt deja foarte atenți la alimentația copiilor. Ideea proiectului este să vadă dacă o băutură nutritivă poate deveni un obicei simplu de dimineață.

Potrivit Gorjeanului, pentru susținerea unui copil timp de o lună, costul estimat este de 400 de lei. Banii acoperă ingredientele și producția celor 20 de porții. Un sponsor poate susține un singur copil sau mai mulți. Proiectul caută și colaborări cu producători locali, care ar putea contribui cu fructe, iaurt, semințe sau alte ingrediente potrivite rețetei. Nutriționiștii pot ajuta la realizarea formulei, iar părinții și copiii vor avea un rol important.

„Nu vrem să transformăm sala de clasă într-un spațiu publicitar. Partenerul trebuie să susțină proiectul, nu să transforme copiii în suport de reclamă. Dar este firesc ca o companie care contribuie să fie prezentă în comunicarea publică și în rezultatele proiectului”, a mai spus Paula.

Dacă prima clasă funcționează, modelul poate fi repetat, iar proiectul ar putea crește clasă cu clasă. Obiectivul final este dezvoltarea unui produs comercial «Iha», construit pornind de la experiența reală a copiilor, verificat din punct de vedere nutrițional și suficient de gustos încât părinții să vrea să îl cumpere. „Prima lună de școală este începutul multor obiceiuri noi. Noi vrem să vedem dacă unul dintre ele poate fi și o alegere nutritivă bună”, a spus proprietara fermei.

Cei care doresc să se implice în proiect – ca școală, părinte, nutriționist sau sponsor al unui copil – o pot contacta pe Paula la numărul 0771 031 471.

Subiecte din acest articol

Sursa originală

În ordinea publicării. Linkurile duc la textul integral al redacției.
  1. Gorjeanul

    „Povestea gorjencei care s-a întors acasă pentru a crește măgărițe, după ce a trăit în Londra și Bordeaux - Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro”

    24 septembrie 2026 la 00:07
    Deschide originalul

Nu reproducem textul integral și nu republicăm fotografiile redacțiilor-sursă. Numele publicațiilor sunt scrise, nu afișate ca siglă.

Context din arhivă

Articole mai vechi folosite pentru fundal — nu relatări ale evenimentului de față.

Acest articol este generat cu AI

Textul este sintetizat și rescris cu inteligență artificială pe baza surselor citate mai sus. Citește politica editorială.

Ai găsit o eroare? Scrie-ne — mesajul include automat adresa articolului. Verificăm față de sursele listate și, dacă e nevoie, publicăm o corectură cu dată, care rămâne publică.

Semnalează o eroare

Mai departe