Diana Buzoianu acuză ANAR de politizare și exploatări ilegale în Olt

Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat marți, 1 septembrie 2026, într-o conferință de presă, că Adminisrația Națională „Apele Române" (ANAR) a devenit „un sistem vulnerabil, condus de prea mult timp mai degrabă la comandă politcă", fără mari semne de răspundere din partea celor care întorc ochii la ilegalități cu prejudicii de zeci de milioane de lei pentru România, potrivit Agerpres și Digi24.

Ea a prezentat concluziile a două rapoarte privind ANAR. Primul vizează activitatea Adminisrației Bazinale de Apă (ABA) Olt în domeniul exploatării agregatelor minerale. Potrivit G4Media, în urma unor exploatări ilegale s-au format două lacuri, unul de aproximativ 75 de hectare, pe o suprafață totală de circa 100 de hectare, „vizibile din satelit". Buzoianu a afirmat că lacul de 75 de hectare a fost creat fără niciun fel de autorizație, prin extragerea ilegală de agregate. În cazul companiei Mineralport, aceasta a extras ilegal peste 5 milioane de metri cubi de agregate, cu un prejudiciu numai pe agregate de peste 10 milioane de lei, potrivit declarațiilor citate de Agerpres și Digi24. G4Media menționează prejudicii totale de peste 20 de milioane de lei pentru ambele companii.

Referitor la controale, Buzoianu a spus că în perioada 2019–2026 au fost efectuate între 2 și 12 controale pe an, dar cu foarte puține sancțiuni. Astfel, în 2019 și 2020 au fost câte 12 controale, în 2021 – două, în 2022 – cinci, în 2023 – zece, în 2024 – 12, în 2025 – zece, cu o singură sancțiune de 40.000 de lei, iar în 2026 s-au întocmit cinci procese verbal e, dintre care pentru două s-a aplicat deja o amendă de 115.000 de lei. Potrivit G4Media, în 2021 controalele au vizat două iazuri piscicole, iar în 2020 nu au fost aplicate sancțiuni deși au fost identificate abateri. În cazul companiei Pondstar, Adminiștrația Bazinală Olt și Sistemul de Gospodărire a Apelor Olt nu au făcut niciun control timp de 11 ani, între 2010 și 2021, în timp ce la Mineralport nu s-a efectuat niciun control între 2011 și 2026.

Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului a fost transmis către ANAR și, potrivit G4Media, către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Separat, ANAR sesizase Parchetul de pe lângă Judecătoria Bals, dar după mai bine de două luni și jumătate nu primise nici măcar numărul dosarului, a declarat Buzoianu. Raportul prevede, de asemenea, transmiterea informațiilor către autoritatea națională de reglementare în domeniul minier și adoptarea de măsuri adminisrative împotriva persoanelor responsabile de controlul exploatărilor.

Mandatul temporar al Mădălinei Ion-Duca, director general al ABA Olt, expiră miercuri, 2 septembrie 2026. Buzoianu a spus că directorii generali de la ANAR au propus înlocuirea acesteia, însă șeful serviciului juridic al ANAR, Cătălin Caloian, a susținut că singura soluție legală este prelungirea mandatului. Minisra a criticat dur această interpretare, spunând că favorizarea prin folosirea funcției este încă o dovadă că instituția a fost „acaparată cu totul politc", cu reprezentanți PSD la nivel local. Întrebată de G4Media despre concedierea responsabililor, Buzoianu a declarat că Mădălina Ion Duca „nu ar mai avea ce să caute" la conducerea ABA Olt, acelaiș lucru fiind valabil și pentru Adrian Barbu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt, dar a precizat că Ministerul Mediului nu îi poate concedia direct, măsurile disciplinare trebuind aplicate în cadrul ANAR.

Al doilea raport, un diagnostic organizațional și de performanță al ANAR, a identificat 33 de riscuri, dintre care 17 foarte ridicate, șapte ridicate și nouă critice, potrivit G4Media. Raportul arată că structurile adminisrative și de suport sunt supradimensionate, în timp ce structurile de execuție au deficit de personal. La ABA Olt, aproximativ 38,5% din personal lucrează în structurile de suport, iar aproximativ 270 de posturi ar putea fi mutate din zona de suport către structurile de execuție. De asemenea, peste 35% dintre angajații ANAR au peste 55 de ani, iar un debutant în domeniul IT ar primii aproximativ 2.700 de lei lunar. Portofoliul de investiții al ANAR ar necesita între 11 și 12 miliarde de lei pentru finalizare, în timp ce instituția a primit în anii anteriori în jur de 60 de milioane de lei anual, sumă majorată în 2026 la aproximativ 250 de milioane de lei. „Cu asfel de medii, 11 sau 12 miliarde de lei se vor face peste 100 de ani", a spus Buzoianu. Un mecanism financiar pentru apă adoptat recent ar trebui să aducă ANAR cel puțin 2,5 miliarde de lei în următorii 15 ani.

Buzoianu a anunțat că inspecția ar urma să fie mutată la nivel național, pentru ca inspectorii să nu mai fie subordonați conducerilor locale, reducând astfel riscul ca persoane influente să afle în avans despre controale. Ea a cerut și modificarea legislației privind funcționarii publici, susținând că „oamenii care erau numiți politc au fost cimentați în funcțiile respective" și că procedurile disciplinare durează luni. De asemenea, s-a pronunțat pentru limitarea mandatelor la conducerea administrațiilor bazinale, ceea ce necesită o majoritate parlamentară.

Ministra a spus că situația din Olt nu este una izolată și că verificările vor fi extinse către alte administrații bazinale, în special acolo unde numărul redus de nereguli raportate ridică semne de întrebare. „Noi am cerut acest control expres pentru că o astfel de balastieră de 75 de hectare este una dintre cele mai mari balastiere ilegale găsite în ultimii mulți ani", a declarat Diana Buzoianu.

În aprilie 2026, Buzoianu semnalase pe rețelele sociale o balastieră ilegală de 5 hectare în Olt, vizibilă din satelit, iar în iunie 2026 ea anunțase schimbarea directorului general al ANAR, Doru Cazan, la șase luni de la numire, potrivit unei postări citate de Gazeta de Sud.