„Dacă Google câștigă, presa privată moare” – procesul de la CJUE care decide viitorul AI

Curtea de Justiție a UE (CJUE) are pe rol un proces care poate modela viitorul inteligenței artificiale în Europa, cu consecințe directe asupra modului în care sistemele AI utilizează conținutul protejat de drepturi de autor, relatează HotNews, citând VoxEurop. În centrul disputei se află relația dintre modelele lingvistice mari, cum sunt cele dezvoltate de Google, și drepturile creatorilor de conținut europeni.

Cazul, cunoscut drept Like Company vs Google Irlanda, a fost trimis la CJUE pe 3 aprilie 2025 de Tribunalul Regional din Budapesta, după ce un utilizator a cerut chatbot-ului Gemini de la Google să rezume un articol publicat în iulie 2023 de agregatorul maghiar de știri locale Balatonkörnyéke. Articolul relata că un cunoscut cântăreț și compozitor maghiar, Kozsó, nu renunțase la ideea de a introduce delfini în Lacul Balaton. Chatbot-ul a produs un răspuns de mai multe paragrafe care descria presupusul proiect, posibilul său impact asupra turismului și controversa din jurul acestuia, dar a inclus detalii care nu apăreau în articolul original, potrivit instanței maghiare.

Pe 10 martie 2026, Marea Cameră a CJUE a organizat prima audiere orală care abordează direct legătura dintre inteligența artificială și legislația UE privind drepturile de autor. Întrebarea centrală: atunci când un sistem AI este antrenat pe bază de conținut protejat și produce răspunsuri pe baza acestuia, se aplică legea drepturilor de autor?

Argumentul Google este că modelul său AI nu stochează articole, ci învață modele statistice, descompunând textul în fragmente și identificând relațiile, fără a copia nimic. Editorii și jurnaliștii văd însă lucrurile diferit: articolele lor sunt procesate pentru a crea produse care răspund direct la întrebările cititorilor, reducând nevoia de a vizita sursa originală. În economia emergentă a răspunsurilor, platformele mențin utilizatorii în propriile interfețe, evitând să genereze trafic web către site-urile de unde obțin informațiile.

Cazul poate avea trei rezultate posibile. Dacă judecătorii decid că instruirea în domeniul AI constituie reproducere, dezvoltatorii ar putea avea nevoie de licențe. Dacă decid că nu intră sub incidența drepturilor de autor, unul dintre cele mai puternice argumente juridice ale editorilor ar putea dispărea. O a treia cale ar fi concentrarea pe rezultatele AI, când instanța ar decide dacă un răspuns al unui chatbot este suficient de apropiat de un articol protejat pentru a constitui o încălcare.

Paul Nemitz, expert în digitalizare și profesor asociat la Colegiul Europei, avertizează că miza pentru mass-media independentă este uriașă. „Dacă instanța este de acord cu argumentele Google, chiar și parțial, presa privată și publicațiile private din Europa sunt moarte”, a spus el, citat de HotNews. „Doar presa de stat va supraviețui.” El consideră că legislația UE oferă deja cadrul potrivit, iar excepția privind extragerea de text și date a fost concepută pentru a permite progresul științific, nu extragerea la scară largă a producției jurnalistice de către sistemele comerciale de AI.

Societatea Europeană pentru Drepturi de Autor a îndemnat la prudență, atrăgând atenția că chatboții, modelele AI și motoarele de căutare implică operațiuni tehnice diferite și nu ar trebui tratate ca o singură categorie. Societatea avertizează și împotriva unei hotărâri atât de ample încât să creeze o piață de licențiere care deservește doar cei mai mari furnizori de AI.

Momentul este semnificativ: UE implementează Legea privind inteligența artificială, care impune furnizorilor de modele mari să adopte politici de conformitate cu drepturile de autor, dar legea nu rezolvă problema de bază a drepturilor de autor. Cazul CJUE ar putea deveni cheia judiciară care conferă acestor obligații sensul practic.

O sursă care a solicitat anonimatul a declarat pentru EUrologus că Google a identificat și urmărit în mod activ cazuri de acest fel în Ungaria, aplicând o tehnică numită „căutare a districtului judiciar” pentru a accelera procesul la Curtea Europeană de Justiție. Alte două procese, intentate de compania Like în Ungaria, implică site-urile IT Café și Gamekapocs. În Germania există un litigiu similar între Google și organizația de gestionare a drepturilor Corint Media.

Avizul avocatului general al CJUE este programat pentru 3 septembrie, hotărârea finală fiind anticipată la sfârșitul acestui an.

Pe fundalul acestor dezbateri, potrivit unor articole din arhivă, în martie 2026 Enciclopedia Britannica a dat în judecată OpenAI pentru utilizarea abuzivă a materialelor sale, iar de la 2 august 2026 UE aplică noi reguli de transparență pentru sistemele AI, care obligă companiile să informeze utilizatorii când interacționează cu un chatbot sau văd conținut generat de AI.