Constrângerile bugetare nu se opresc în 2026: ajustările continuă până în 2031

Guvernul de la București a convenit la finalul anului 2024 un plan de ajustare structurală valabil până în 2031, însă traiectoria de redresare bugetară nu a decurs conform așteptărilor, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar.

Socoteala inițială prevedea că la reducerea deficitului participă atât veniturile, cât și cheltuielile. Mai exact, veniturile mai mari și cheltuielile mai mici ar fi trebuit să contribuie la scăderea deficitului de la 9,3% din PIB în 2024, la 2,5% din PIB în 2031.

Realitatea a fost însă alta. Veniturile au crescut sub prognoze, iar creșterile economice anticipate, de peste 2% în fiecare an al perioadei de constrângeri financiare, s-au dovedit mult mai modeste: un avans de doar 0,9% în 2024, unul de 0,7% în 2025, iar pentru acest an creșterea va fi spre zero, dacă nu cumva negativă. Ca urmare, întreaga sarcină a redresării a căzut pe cheltuieli, care trebuie operate chiar dacă veniturile nu au fost la nivelul scontat.

Analiza menționează că deficitul bugetar după primele șase luni ale anului 2024 a depășit 12,8 miliarde de euro, cu peste 5 miliarde de euro mai mult decât în perioada similară din 2023, conform datelor Ministerului Finanțelor citate de Gazeta de Sud.

Datele Ministerului Finanțelor arată o înrăutățire fără precedent a finanțelor publice, astfel încât deficitul bugetar în perioada ianuarie-iulie 2024 a ajuns la 3,6% din PIB (63,66 miliarde lei). În aceeași perioadă, datoria publică a atins un record istoric, ajungând la 52,5% din PIB (852,82 miliarde lei, 171,59 miliarde euro) la finalul lunii aprilie 2024.

După primele opt luni ale anului 2024, deficitul bugetar a urcat la 4,57% din PIB (80,87 miliarde de lei), față de 2,63% din PIB în aceeași perioadă din 2023. Veniturile totale au fost de 375,76 miliarde lei, iar cheltuielile de 456,63 miliarde lei, în creștere cu 22,5% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Context istoric: Economia României a crescut în 2024 cu doar +0,9%, de patru ori mai puțin decât prognoza de +3,4% pe baza căreia fusese construit bugetul statului. Guvernul a angajat cheltuieli publice, inclusiv creșteri de salarii de 25% în sistemul bugetar, finanțate din credite care au urcat deficitul public la un nivel record de 8,3% din PIB, potrivit datelor INS citate de Gazeta de Sud.