Chestionarul Washingtonului: România, evaluată ca aliat în noul examen strategic american

Administrația americană a transmis aliaților NATO un chestionar intitulat „Questions for NATO Allies & Other Key Stakeholders”, prin care evaluează nu doar capabilitățile militare, ci și sprijinul politic și economic al fiecărui stat, potrivit Adevărul. Documentul, relatat inițial de Bloomberg, a fost confirmat ulterior de alte publicații și conține întrebări care sugerează că Washingtonul încearcă să stabilească cât de util este fiecare aliat din punct de vedere politic, economic și operațional.

Chestionarul este plasat în contextul unei revizuiri a prezenței militare americane în Europa, în cadrul conceptului „NATO 3.0”, prezentat de secretarul Apărării Pete Hegseth, potrivit căruia europenii trebuie să preia mai mult din propria apărare, cu un sprijin american mai limitat. Totuși, un oficial european citat în relatări a subliniat că documentul nu condiționează explicit prezența militară de loialitatea politică.

Pentru România, chestionarul este considerat important datorită poziției geografice la Marea Neagră și a facilităților militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și a altor baze aeriene și porturi. În același timp, procesul de revizuire strategică este urmărit cu îngrijorare, iar Libertatea relata la începutul lunii august că Pentagonul analizează cum poate păstra o descurajare credibilă împotriva Rusiei și, simultan, să mute resurse spre Indo-Pacific.

Potrivit Adevărul, din relatări și discuții, au fost reconstituite cu certitudine următoarele întrebări și teme din chestionar:

• A susținut public țara prioritățile de politică externă ale SUA? Formularea citată este „publicly supportive of US foreign policy priorities”.
• S-a aliniat țara abordării americane „strong, clear, and quiet”? Este o trimitere explicită la formula folosită de secretarul Apărării Pete Hegseth.
• Susține țara conceptul administrației Trump „NATO 3.0”? Acesta presupune ca aliații europeni să preia o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria apărare, în condițiile unui sprijin american mai limitat.
• Respectă statul noile obiective privind cheltuielile pentru apărare? Sunt solicitate inclusiv elemente care să demonstreze respectarea țintelor mai ridicate de cheltuieli și capacitatea europenilor de a înlocui anumite capabilități americane.
• Ce restricții a impus țara asupra accesului forțelor americane la bazele militare de pe teritoriul său?
• Sunt analizate și restricțiile privind survolul/folosirea spațiului aerian de către aviația militară americană, problemă devenită sensibilă în contextul operațiunilor americane din Orientul Mijlociu.
• Urmează o întrebare extrem de importantă: „Are they willing to reduce or eliminate any such restrictions?” — adică dacă statul respectiv este dispus să reducă sau să elimine restricțiile respective.
• Cumpără statul echipamente militare de la companii americane? Chestionarul evaluează explicit cât cheltuiesc aliații cu contractorii americani din industria de apărare.
• S-a opus public statul reglementărilor care „inhibit” contractele cu firmele americane? Aici este o miză foarte interesantă pentru România, pentru că întrebarea atinge indirect politica europeană de favorizare a industriei europene de apărare.
• Potrivit relatării Bloomberg, apare și continuarea foarte relevantă: dacă nu s-a opus acestor politici, ar fi dispus să o facă?

Potrivit Adevărul, România trebuie să demonstreze că prezența americană reprezintă un multiplicator strategic pentru Statele Unite și NATO, nu o favoare. Unul dintre cele mai dificile aspecte este găsirea unui echilibru între oferirea de predictibilitate operațională Washingtonului și păstrarea suveranității decizionale.

Bloomberg relata pe 21 august că aliații estici analizează modalități de a reduce costurile suportate de SUA pentru bazele americane, pentru a face menținerea prezenței militare mai atractivă pentru Washington.