Bilanțul PNRR la final de drum: 4.500 de proiecte de recepționat

România a intrat în etapa finală a PNRR cu un buget actualizat de 20,1 miliarde de euro şi aproximativ 7,57 miliarde de euro care au mai rămas de încasat, potrivit platformei Monitor PNRR, a departamentului de politici publice a USR. Până la termenul-limită din 31 august, țara trebuie să închidă investiții, să adopte reformele restante și să creeze cadrul administrativ pentru ca proiectele aproape terminate să poată fi recepționate și decontate.

Radiografia momentului

• România a renunțat, în urma renegocierii PNRR din iulie 2026, la 1,3 miliarde de euro din componenta de împrumuturi, astfel că, în acest moment, PNRR-ul România mai are un buget de 20 de miliarde de euro.
• Miza financiară – dintr-un buget PNRR actualizat la 20,1 miliarde de euro, România a încasat deja aproximativ 13 miliarde de euro, în timp ce 7,57 miliarde de euro reprezintă suma rămasă teoretic de atras.
• Lucrările recepționate până la finalul lunii august vor avea finanțarea asigurată din PNRR; pentru cele întârziate, România va suporta penalizări prin diminuarea sumelor primite din fonduri europene.
• Peste 15.000 de proiecte sunt active la nivel naţional, iar aproximativ 4.500 de investiţii nu sunt încă recepţionate, conform unui bilanţ realizat de platforma În paralel, Guvernul trebuie să finalizeze reformele care condiţionează plăţile europene.
• A fost depusă și Cererea de Plată numărul 5, penultima pe care România o poate depune pe PNRR.

4.500 de investiţii trebuie să treacă linia de sosire

• În ultimele zile ale programului, recepţia lucrărilor devine una dintre principalele probleme administrative. Nu este suficient ca lucrările să fie executate fizic. Pentru ca investiţia să poată fi considerată finalizată în cadrul PNRR, trebuie parcurs întregul circuit administrativ: întocmirea procesului-verbal de recepţie, înscrierea în cartea funciară şi încărcarea documentaţiei finale în platforma electronică.
• Doar investiţiile recepţionate până la 31 august beneficiază de finanţarea PNRR, în timp ce proiectele întârziate riscă diminuarea sumelor europene.
• Există proiectele în derulare la Ministerul Educaţiei, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale şi includ şcoli, cabinete medicale, dispensare, proiecte de eficientizare energetică şi infrastructură urbană.

Bugetul PNRR s-a redus cu 9 mld. euro

• România a trecut printr-o restructurare majoră a programului. Renegocierile cu Comisia Europeană din iulie 2026 au dus la o nouă reducere a componentei de împrumuturi, cu 1,3 miliarde de euro.
• Bugetul total al PNRR a ajuns astfel la 20,1 miliarde de euro, cu 9 miliarde de euro sub nivelul prevăzut în forma iniţială a programului, din 2021.
• Cea mai mare ajustare a avut loc în zona împrumuturilor, care au scăzut de la 14,9 miliarde de euro în forma iniţială la 6,6 miliarde de euro în actuala configuraţie.

Şase obiective eliminate

• Au fost eliminate trei jaloane: M237, referitor la sistemul informatic pentru evaluarea automată a proprietăţilor, M511, privind concesiunile pentru zonele de accelerare a energiei regenerabile, şi M533, referitor la secţia de pediatrie şi neonatologie a Spitalului Judeţean Constanţa.
• Au fost eliminate şi trei ţinte: T138, privind 200 MW de capacităţi fotovoltaice, T271, privind adoptarea a 80% dintre recomandările mecanismului de sprijin pentru politici, şi T372, privind 24 de cabinete de planificare familială.

Ce presupune ecanismul excepțional

• se poate recepționa partea de lucrări esențiale;
• lucrările auxiliare pot rămâne de executat;
• acestea trebuie să reprezinte cel mult 5% din valoarea contractului;
• termenul de finalizare este de maximum 120 de zile;
• termenul poate fi prelungit în situații obiectiv justificate.

Analiza USR prezintă cele trei scenarii posibile din fotografia de la finish-ul PNRR

• Varianta cea mai optimistă este ca România să închidă în scurt timp reformele care rămân de trecut prin Parlament și să pierdem sume mai mici din proiectele de investiții nefinalizadas: clădiri reabilitate nefinalizate, școli ale căror dotări noi nu au fost recepționate etc. Se pot pierde între câteva milioane de euro și zeci de milioane de euro.
• Varianta moderată este că vom rata una dintre reformele din Parlament– partidele nu se înțeleg pe Legea Salarizării, și astfel, cumulat cu celelalte penalizări pentru investiții nefinalizate, pierdem între 1 și 2 miliarde de euro.
• Varianta cea mai drastică – să nu fie îndeplinite două sau mai multe reforme. Această situație ne-ar putea duce la pierderea a peste 2,5 miliarde de euro din cei 7,5 rămași.