Sari la conținut
Miercuri, 16 septembrie 2026 Craiova, la zi. Sursele la vedere. Urmărim 32 de publicații și 13 instituții publice

Național

Banca DSRB, susținută de România, a strâns doar 5 miliarde de euro

Proiectul Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), susținut de România și alte opt state, a obținut până în august angajamente de numai 5 miliarde de euro, mult sub cele 100 de miliarde vizate, în timp ce marile economii occidentale încă nu s-au alăturat.

Redacția craiova.roPublicat Sinteză din 2 surseVezi sursele ↓

Sinteză generată cu inteligență artificială (AI) din relatările citate și verificată față de surse; publicarea este supravegheată de Redacția craiova.ro. Politica editorială

Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), proiectul coordonat de Canada și susținut de România și alte opt state, a obținut până în august angajamente de aproximativ 5 miliarde de euro, mult sub cele 100 de miliarde de euro pe care intenționează să le mobilizeze, potrivit Reuters, citat de Adevărul și Bursa. Canada încearcă să convingă marile economii occidentale să adere înainte de semnarea acordului de constituire, programată pentru această toamnă.

Instituția, care va avea sediul central în Canada, ar urma să pornească de la un capital vărsat de circa 20 de miliarde de euro și să poată mobiliza ulterior alte 80 de miliarde de euro. Banii ar urma să fie folosiți pentru împrumuturi acordate guvernelor și companiilor din industria de apărare, precum și pentru garantarea finanțărilor destinate firmelor mai mici. Potrivit Adevărul, statelor mai mari li s-a cerut o contribuție inițială de aproximativ un miliard de euro, plătibilă pe parcursul a trei ani.

Fondatorul DSRB, Rob Murray, fost ofițer al armatei britanice și fost responsabil pentru inovare în cadrul NATO, susține că noua instituție ar putea contribui la dezvoltarea industriei europene de apărare, nu doar la finanțarea unor achiziții militare.

Pe lângă Canada, proiectul este sprijinit de Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina. Germania, Marea Britanie și alte state din G7 nu s-au alăturat până acum, ceea ce ridică semne de întrebare asupra obiectivului DSRB de a obține un rating de credit AAA, esențial pentru împrumuturi la costuri reduse. William Perraudin, director general al companiei de analiză Risk Control, consideră că pentru a convinge agențiile de rating este nevoie de participarea mai multor guverne importante. Printre motivele invocate de potențialii membri se numără nivelul contribuțiilor, guvernanța instituției și posibilitatea ca aceasta să dubleze mecanisme de finanțare existente, precum programul SAFE al UE, lansat în 2025, în valoare de 150 de miliarde de euro, sau Mecanismul Multilateral de Apărare al Marii Britanii cu Olanda, Finlanda și Polonia.

Canada speră în special să convingă Marea Britanie. Potrivit Bursa, premierul britanic Andy Burnham a discutat deja proiectul cu premierul canadian Mark Carney. În același timp, potrivit Adevărul, ministrul britanic al apărării, Wes Streeting, a descris DSRB drept „un mecanism interesant și inovator”, afirmând că nu vede banca și mecanismul multilateral britanic ca fiind neapărat concurente. Linus Terhorst, de la Royal United Services Institute, citat de Adevărul, consideră că implicarea Londrei ar putea determina industria germană de apărare să exercite presiuni asupra guvernului de la Berlin. Germania participă în continuare la discuții doar ca observator, iar Japonia nu a luat o decizie privind participarea.

Companiile britanice și germane din industria de apărare fac presiuni pentru aderare, iar aproximativ 12 bănci internaționale, printre care JPMorgan și Deutsche Bank, au oferit finanțare sau servicii pentru pregătirea DSRB, potrivit Reuters. Canada este pregătită să lanseze instituția chiar și cu actualul grup de state, urmând ca alte țări să poată adera ulterior. Pentru România, miza este legată de participarea la noua arhitectură financiară a apărării și de posibilitatea ca industria națională să aibă acces la proiectele finanțate.

Proiectul a fost anunțat la summitul NATO de la Ankara din iulie 2026, când cele nouă state au semnat declarația de intenție comună. La acea vreme, potrivit Gazetei de Sud, România urma să găzduiască unul dintre birourile regionale ale băncii.

Subiecte din acest articol

Cele 2 relatări originale

În ordinea publicării. Linkurile duc la textul integral al redacției.
  1. Adevărul

    Bătălia pentru o bancă globală de apărare. Cu cât ar putea contribui statele la noul fond de 100 de miliarde de euro

    31 august 2026 la 06:34
    Deschide originalul
  2. Bursa

    Reuters: Banca globală pentru apărare, susţinută de România, atrage doar 5 miliarde de euro

    31 august 2026 la 06:57
    Deschide originalul

Nu reproducem textul integral și nu republicăm fotografiile redacțiilor-sursă. Numele publicațiilor sunt scrise, nu afișate ca siglă.

Context din arhivă

Articole mai vechi folosite pentru fundal — nu relatări ale evenimentului de față.

Acest articol este generat cu AI

Textul este sintetizat și rescris cu inteligență artificială pe baza surselor citate mai sus. Citește politica editorială.

Ai găsit o eroare? Scrie-ne — mesajul include automat adresa articolului. Verificăm față de sursele listate și, dacă e nevoie, publicăm o corectură cu dată, care rămâne publică.

Semnalează o eroare

Mai departe