Atacurile rusești au distrus 12 milioane de cărți în Ucraina înainte de noul an școlar

Atacurile rusești au distrus aproximativ 12 milioane de cărți în Ucraina, în perioada premergătoare începerii noului an școlar, potrivit unui articol publicat de Adevărul, care citează BBC. În ultimele săptămâni, peste 35 de facilități din industria editorială au fost lovite, iar editurile și tipografiile au devenit ținte ale agresiunii.

La marginea Kievului, Viktoria Haidai, director comercial al companiei de editare Konvi, privește ruinele unei tipografii care ar fi trebuit să lucreze la capacitate maximă pentru a pregăti manualele școlare. Unitatea urma să tipărească aproximativ 1,3 milioane de cărți, echivalentul a circa 10% din manualele tipărite în Ucraina. Atacul a lovit tipografia noaptea, în timpul producției intensificate, iar paginile care au scăpat de flăcări au fost distruse de apa folosită la stingerea incendiului sau de intemperii.

„Cred că este deliberat din partea Federației Ruse”, afirmă Haidai, adăugând că în ultimele două luni unele dintre cele mai importante edituri ucrainene și-au pierdut depozitele logistice. „Ruşii distrug, de asemenea, tipografii în încercarea de a șterge Ucraina ca națiune. Dar, sincer, nu vor reuși.” Potrivit presei locale, Rusia ar fi distrus aproximativ o treime din toate cărțile tipărite în Ucraina în acest an.

Atacurile nu s-au limitat la fabricile de cărți noi. Piața de carte second-hand Pochaina din Kiev a fost transformată în ruine, sute de standuri fiind distruse. Liliya Velyka, o bloggeriță de carte de 28 de ani, a căutat printre dărâmături și a găsit un roman science-fiction ud, dar recognoscibil. „Cărțile ne salvează, iar să le pierdem este ca și cum ne-am pierde inimile”, spune ea.

Distrugerile se extind și asupra patrimoniului cultural. Lavra Pecerska din Kiev, unul dintre cele mai importante complexe monahale medievale, a fost avariată în urma unui atac cu drone: o parte a acoperișului Catedralei Adormirii Maicii Domnului a fost cuprinsă de flăcări. Costul reparațiilor este estimat la 11,2 milioane de dolari, iar lucrările ar putea dura aproximativ doi ani. Complexul, inclus pe lista patrimoniului mondial UNESCO din 1990, se află din septembrie 2023 pe lista patrimoniului aflat în pericol.

La evenimentele care au marcat 975 de ani de la fondarea mănăstirii, directorul general al UNESCO, Khaled El-Enany, a declarat că este „profund întristat” de amploarea distrugerilor. „UNESCO condamnă ferm toate atacurile împotriva bunurilor culturale protejate de dreptul internațional.” Ministrul ucrainean al Culturii, Tetyana Berezhna, a subliniat: „Acesta este un război existențial. Rusia vrea să ne distrugă ca națiune, să ne șteargă ca națiune, ca și cum ucrainenii nu ar exista și nu ar fi existat niciodată.” Potrivit autorităților ucrainene, Rusia a atacat peste 1.900 de obiective de patrimoniu și mai mult de 2.000 de instituții culturale.

În fața distrugerilor, Ucraina încearcă să digitalizeze operele, documentele și cărțile pentru a-și proteja memoria culturală. Viktoria Haidai insistă că supraviețuirea industriei este esențială: „Cuvântul înseamnă totul. Este dezvoltarea noastră, cultura noastră și moștenirea noastră istorică, transmisă din generație în generație.”

Contextul politic include eseul publicat de Vladimir Putin în 2021, „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, în care acesta a susținut că rușii și ucrainenii reprezintă un singur popor. Ambasada Rusiei în Regatul Unit a respins acuzațiile privind distrugerea deliberată a patrimoniului, acuzând autoritățile ucrainene de demontarea monumentelor și susținând că unele obiective culturale ar fi fost folosite pentru ascunderea facilităților militare. Kremlinul a negat că ar lovi deliberat ținte civile.