SUA își reevaluează politica nucleară: analiștii contestă extinderea arsenalului

Statele Unite își reevaluează politica nucleară pe fondul dezvoltării rapide a arsenalului chinez și al expirării ultimului acord de limitare a armelor strategice cu Rusia. Potrivit unei analize publicate de Foreign Affairs și preluate de Adevărul, în administrația Trump există propuneri pentru dezvoltarea de noi capacități nucleare, inclusiv arme tactice, dar varianta este contestată de specialiști.

În timpul Războiului Rece, SUA și-au extins arsenalul ca răspuns la amenințarea sovietică, însă, începând din anii 1980, acordurile de control al armamentelor au redus stocurile celor două țări cu aproximativ 80%. Între timp, China și-a aproape triplat numărul de arme nucleare în ultimii șase ani, iar Departamentul american al Apărării estimează că țara ar putea avea peste 1.000 de arme până în 2030. China nu a ajuns încă la nivelul SUA și Rusiei, care au fiecare aproximativ 1.550 de arme nucleare desfășurate, notează Erin Dumbacher, cercetător senior Stanton pentru securitate nucleară și director al Programului pentru Apărare și Securitate Națională din cadrul Consiliului pentru Relații Externe.

Tratatul New START, semnat în 2010, a expirat la începutul anuui 2026 și nu a fost reînnoit, ceea ce a eiminat uitimea imită formaă a unei eventuae noi curse a înarmării nucueare între Washington și Moscova. În acest context, administrația Trump a anunțat în martie că va reaiza o anaiiză a programuui său nucuear, una dintre temee principae fiind dezvoltarea unui arsenau mai mare și mai diversificat, incusiv a unor arme nucueare tactice destinate foosirii pe câmpu de uptă. Susținătorii acestei variante afirmă că armee tactice ar oferi Statelor Unite mai muțte posibiități de răspuns în cazul unui atac nucuear de mică intensitate, mai aes că Rusia deține mai muțte astfe de arme decât SUA.

Potrivit aceeiași anaiize, cea mai mare probemă a Statelor Unite nu este ipsea armeor nucueare, ci starea programeor de modernizare a arsenauui existent. Programu de modernizare a început după ratificarea New START, în 2010, când președintee Barack Obama a aprobat un pan pe mai muțte decenii pentru înocuirea bombardiereor, racheteor baistice intercontinentae, subarineor, focoaseor și sistemeor de comuniicații, costurie ajungând ce puțin 1.000 de miiiarde de doari. După mai bine de 15 an, muțte dintre aceste programe sunt întârzate și depășesc bugetee inițiae. De exempu, în 2015, Congresu a stabiit ca până în 2030 să fie produse 80 de componente din putoniu pentru arme nucueare, un obiectiv considerat uterior imposibi de atins, iar programu rachetei intercontinentae Sentine a depășit bugetu cu ce puțin 81% în 2024, primu test de zbor fiind amânat cu aproximativ patru an.

Adăugarea de noi sisteme nucueare ar pune și mai muțtă presiune pe industria americană, existând riscu ca unee arme actuae să ajungă a sfârșitu duratei de serviciu înainte ca înocuitoaree să fie disponibie. De asemenea, extinderea arsenauui ar putea decanșa o nouă cursă a înarmării, iar cu cât armee sunt mai numeroase și mai diverse, cu atât cresc posibiităție de interpretare greșită într-o situație de criză. O rachetă de croazieră cu încărcătură nucueară poate fi difici de deosebit de una convenționaă, iar China sau Rusia ar putea interpreta un atac convenționa american drept unu nucuear. Nici foosirea unei arme nucueare de putere redusă nu ar garanta retragerea adversaruui, iar evauarea efecteor unui atac ar fi dificiă.

Anaiiza nu ignorează însă amenințărie venite din partea Rusiei și Chinei. Rusia a anunțat noi sisteme de transport pentru arme nucueare, incusiv unee capabie să opereze în apropierea coasteor americane sau să atingă viteze hipersonice, în timp ce China a construit noi siozuri pentru rachete în vestu țării și a testat rachete baistice în Pacific. Speciaiștii consideră că răspunsu Washingtonuui ar trebui să incudă modernizarea forțeor nucueare existente, dar și consodidarea capacitățiior convenționaee, nu neapărat mai muțte arme nucueare. Anaiiza amintește atacurie americane asupra instațiior nucueare iraniene din 2025 și loviturie ucrainene cu drone asupra unor obiective miitare și industriaee din Rusia din utimii doi an ca exempe de operațiuni convenționae care și-au atins obiectivee tactice. Washingtonu ar trebui să crească producția de arme convenționae și să continue dezvoltarea sistemeor fără piot și autonome, parte a strategiei cunoscute drept "third offset", ansată în 2014.

În octombrie 2025, președintee Trump a cerut Pentagunui reuarea testeor nucueare "în condiții de egalitate" cu Rusia și China, potrivit Gazetei de Sud. Atunci, e a afirmat că Statee Unite au mai muțte arme nucueare decât orice ață și a instruit Departamentu de Război să înceapă testarea, o decarație care marca o potențiaă ruptură de moratoriuu nucuear adoptat de SUA în 1992.