ANAF a stabilit TVA suplimentară de 87 de milioane de lei la utilaje agricole

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a stabilit TVA suplimentară de plată de aproximativ 87 de milioane de lei, în urma verificării unor tranzacții cu utilaje agricole aduse din alte state membre ale Uniunii Europene și comercializate în România, potrivit unui comunicat al instituției, citat de Profit.ro și Bursa.

Controlul a fost realizat de inspectorii Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj, în contextul intensificării analizei de risc prin instrumente digitale avansate. Inspectorii au constatat că utilajele ajungeau fizic în România, însă tratamentul TVA declarat indica un circuit fiscal diferit de cel rezultat din documentele comerciale și de transport.

Cazul a fost identificat prin corelarea facturilor, comenzilor, codurilor de TVA, documentelor de transport și a informațiilor privind destinația bunurilor și organizarea transportului.

Cum funcționa circuitul verificat

Tranzacțiile presupuneau vânzarea succesivă a aceluiași utilaj între un producător dintr-un alt stat membru, un distribuitor și un dealer sau client din România. Deși existau mai multe operațiuni comerciale, utilajul avea un singur traseu fizic: pleca de la fabrica producătorului și era transportat direct în România. Documentele indicau inclusiv clientul român și locul livrării.

Distribuitorul utiliza coduri de TVA deținute și în statele în care se aflau producătorii. Prima vânzare era tratată drept operațiune locală în statul producătorului, cu TVA aferentă acelui stat, iar vânzarea ulterioară către România era declarată separat drept operațiune intracomunitară.

Inspectorii ANAF au analizat întregul circuit economic, nu fiecare factură separat. În cazul vânzărilor succesive ale aceluiași bun, regulile europene privind TVA prevăd că, atunci când există un singur transport între două state membre, acesta trebuie atribuit uneia dintre operațiunile din lanț, în funcție de situația concretă.

În urma verificărilor, inspectorii au stabilit că distribuitorul avea rolul de operator intermediar și era implicat în organizarea transportului către România. ANAF a concluzionat că distribuitorului îi reveneau obligații de declarare în România, iar vânzările ulterioare către dealerii sau clienții români trebuiau tratate drept livrări interne, pentru care TVA era datorată în România.

ANAF a precizat că problema nu a fost utilizarea unor coduri de TVA în mai multe state membre, ci neconcordanța dintre tratamentul fiscal declarat, traseul bunurilor și realitatea economică a tranzacțiilor. Instituția va intensifica analiza de risc și verificările pentru tranzacțiile similare cu posibil impact asupra TVA datorate în România.