AETA, fosta Electroargeș, anunță că poate produce drone militare și cere o vizită a MApN

AETA SA, fosta Electroargeș, a anunțat că a transmis ministrului apărării naționale, Radu-Dinel Miruță, o scrisoare prin care își exprimă disponibilitatea de a participa la proiecte pentru drone, sisteme autonome și componente destinate apărării. Scrisoarea este datată 18 august și înregistrată la minister pe 19 august, fiind anexată raportului curent transmis Bursei de Valori București și Autorității de Supraveghere Financiară, potrivit Ziarului Financiar. Subiectul scrisorii este „Drone, sisteme autonome și componente pentru apărare – AETA SA, capacitate industrială românească pregătită pentru producție”, conform Economedia și Adevărul.

Compania pornește de la apelul public al ministrului privind eticheta „Fabricat în România”. „AETA răspunde direct acestui apel: suntem aici, suntem români și suntem pregătiți”, scrie președintele consiliului de administrație, Ikayr Byaga LTD, prin reprezentant permanent Constantin Ștefan, citat de Ziarul Financiar.

Argumentele companiei sunt capacitățile de prelucrare a maselor plastice. AETA are 37 de mașini de injecție cu forțe de închidere între 50 și 2.200 de tone, peste 33.000 de metri pătrați construiți pe un teren de 58.000 de metri pătrați, inclusiv o hală nouă de injecție de 3.000 de metri pătrați, plus extrudare, tampografiere, vopsitorie proprie în câmp electrostatic, sudură laser și asamblare. Compania invocă și un partener român care lucrează deja pentru industria aeronautică, cu prelucrări CNC pe 4 și 5 axe și o capacitate de până la 400 de tone pe lună. „AETA este specialistul în plastic, iar partenerul nostru este specialistul în metal”, se arată în document, potrivit Ziarului Financiar.

AETA susține că o parte importantă din reperele și suprafețele exterioare ale dronelor moderne sunt realizate din polimeri tehnici și compozite – fuzelaje, carenaje, brațe, elice, radomuri, compartimente pentru electronică și elemente de aterizare – și că poate industrializa aceste componente de la matriță și prototip până la producția de serie.

Ca precedent, compania invocă proiectul din 2020 al ventilatorului mecanic pentru secțiile ATI, coordonat pe atunci de Electroarges împreună cu Automobile Dacia-Renault, Universitatea din Pitești și Senior Software. Costul de producție era estimat la circa 4.000 de euro pe unitate, iar prețul propus statului la 4.050 de euro, în condițiile în care echipamentele similare se vindeau înainte de pandemie cu 10.000-12.000 de euro. Proiectul nu a fost valorificat.

Cererea companiei este o vizită tehnică a reprezentanților MApN și ai Direcției Generale pentru Armamente la fabrică, includerea în cartografierea furnizorilor români și identificarea unui prim reper sau proiect-pilot. „Nu solicităm un contract fără competiție și nu cerem să fim crezuți pe cuvânt. Cerem șansa de a fi testați”, transmite conducerea, potrivit Ziarului Financiar. Adevărul adaugă că AETA cere identificarea unui prim proiect-pilot pentru care să poată prezenta soluția tehnică, prototipul, costurile și planul de industrializare. „AETA este pregătită să pună forța sa industrială în serviciul României și să contribuie la echipamente militare care să poarte cu adevărat eticheta «Fabricat în România»”, se arată în scrisoare.

Deocamdată, anunțul nu are efect în cifre: „La data prezentului raport, nu a fost încheiat niciun contract și nu există un impact financiar care să poată fi estimat”, precizează raportul curent, citat de Ziarul Financiar și Economedia.

Contextul financiar al companiei explică de ce demersul atrage atenția. În primul trimestru din 2026, AETA a raportat o cifră de afaceri netă de 869.003 lei, față de 10,86 milioane de lei în T1 2025, și o pierdere netă de 1,77 milioane de lei, dublă față de anul anterior. În august, compania a anunțat însă startul livrărilor către Dedeman, Mobexpert, Mathaus și Brico Depot. Acțiunile ELGS se tranzacționează la 0,234 lei, cu un rulaj de doar 117 lei. Titlurile s-au apreciat cu 13,6% în ultima lună, dar rămân cu 18,8% sub nivelul de acum un an. Capitalizarea companiei este de 28 de milioane de lei, iar acționarii principali sunt Standard Equity (28,9%), Trans Expedition Feroviar (22,6%) și Bran Oil (13,3%), conform Ziarului Financiar.

În context, Adevărul notează că în ultimii ani au fost anunțate proiecte de producție de drone la Brașov, prin companiile Carfil și Orbotix, dar și la Cluj-Napoca, unde OVES Enterprise dezvoltă o fabrică de drone militare în parteneriat cu producătorul ucrainean EDRONE. Totodată, dintr-un articol de arhivă din mai 2026, Ministerul Apărării a semnat un contract de 30,7 milioane de euro prin programul SAFE pentru achiziția de sisteme Mini UAS clasa I, potrivit Gazetei de Sud.