Parlamentul European a stabilit direcția pentru viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028-2034, adoptând miercuri, 7 mai 2025, o rezoluție care solicită fonduri semnificativ mai mari și o flexibilitate sporită. Eurodeputații consideră că actualul plafon de cheltuieli, de 1% din venitul național brut al UE-27, este insuficient pentru a face față provocărilor globale actuale și așteptărilor cetățenilor.
Într-un vot cu 317 opinii pentru, 206 împotrivă și 123 abțineri, legislativul european a subliniat necesitatea unui Cadru Financiar Multianual (CFM) capabil să răspundă instabilității globale, războiului din Ucraina, dificultăților economice și sociale, decalajului de competitivitate și crizei climatice.
Provocările actuale impun un buget robust
Conform eurodeputaților, realitățile geopolitice, economice și de mediu actuale necesită o abordare financiară mult mai ambițioasă din partea Uniunii Europene. Aceștia argumentează că retragerea parțială a Statelor Unite din rolul său global, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, un context economic și social dificil, un decalaj persistent în materie de competitivitate și agravarea crizelor climatice și a biodiversității sunt factori ce impun o majorare a capacității bugetare a UE. Plafonul actual de 1% din Venitul Național Brut (VNB) al statelor membre este considerat depășit și inadecvat pentru a finanța politicile necesare.
Cum vrea Parlamentul să arate viitorul buget: Principalele direcții
Rezoluția adoptată de Parlamentul European conturează o viziune clară asupra structurii și priorităților viitorului buget pe termen lung al UE, respingând unele propuneri preliminare ale Comisiei și insistând pe câteva principii fundamentale:
- Respingerea “planurilor naționale unice”: Parlamentul se opune ideii Comisiei de a extinde modelul Mecanismului de Redresare și Reziliență, bazat pe “un plan național pentru fiecare stat membru”, pentru totalitatea cheltuielilor. În schimb, se solicită o structură care să garanteze transparența, responsabilitatea parlamentară și implicarea activă a autorităților regionale și locale. Politica de coeziune este reafirmată ca instrument esențial pentru reducerea disparităților și combaterea sărăciei.
- Competitivitate și apărare: Propunerea unui “fond pentru competitivitate” care ar fuziona programe existente este considerată inadecvată. Eurodeputații cer, în schimb, un fond nou, dedicat mobilizării investițiilor private și publice prin mecanisme de reducere a riscurilor sprijinite de UE. Deși recunosc necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare, aceștia subliniază că majorarea nu trebuie să se facă în detrimentul politicilor sociale, de mediu sau a altor programe consacrate.
- Simplificare, dar cu control democratic: Reducerea birocrației pentru beneficiarii fondurilor UE este o prioritate, însă nu cu prețul acordării unei marje de manevră excesive Comisiei Europene, fără un control democratic riguros din partea Parlamentului. Un buget mai simplu trebuie să fie, înainte de toate, un buget mai transparent.
- Flexibilitate și răspuns la crize: Capacitățile de răspuns rapid la situații de criză trebuie integrate în fiecare domeniu de politică al bugetului. Se propun două instrumente speciale: unul pentru ajutor în caz de dezastre și altul pentru alte provocări neprevăzute. Flexibilitatea ajutorului umanitar ar trebui, totuși, să fie limitată pentru a asigura predictibilitate.
- Statul de drept: Accesul la fondurile europene trebuie să fie strict condiționat de respectarea valorilor UE și a principiilor statului de drept. Parlamentul pledează pentru un mecanism de condiționalitate “inteligent”, care să evite penalizarea beneficiarilor finali pentru acțiunile guvernelor lor.
Datoria NextGenerationEU și noi surse de venit
O preocupare majoră a eurodeputaților vizează rambursarea costurilor de împrumut ale planului de redresare NextGenerationEU. Aceștia insistă că această rambursare nu trebuie să submineze finanțarea pentru prioritățile cheie ale Uniunii. Se solicită o separare clară între rambursarea datoriei și cheltuielile programului financiar și se îndeamnă Consiliul să adopte noi surse reale de venituri pentru bugetul UE, reducând astfel dependența de contribuțiile naționale directe. De asemenea, împrumuturile comune sunt considerate un instrument viabil pentru a aborda crize la nivelul UE, precum cele din domeniul securității și apărării.
Voci din Parlament: Mureșan și Tavares despre viziunea pentru viitor
Coraportorii Parlamentului pentru acest dosar au subliniat importanța unui buget adaptat provocărilor actuale. Siegfried Mureșan (PPE, România) a declarat: „Dorim ca următorul buget pe termen lung al UE să fie mai bine echipat pentru a răspunde provocărilor actuale – să ajute Europa să acționeze rapid în situații de criză, să își protejeze mai bine cetățenii și să construiască o Uniune mai puternică și mai competitivă. De asemenea, dorim un sprijin adecvat pentru prioritățile noastre de lungă durată, cum ar fi agricultura și coeziunea. Propunem o creștere responsabilă și justificată a următorului CFM – depășind plafonul învechit de 1% din VNB.”
La rândul său, Carla Tavares (S&D, Portugalia) a accentuat dimensiunea socială și regională: „Oamenii și regiunile trebuie să se afle în centrul următorului CFM și trebuie să ne asigurăm că UE este pregătită să răspundă nevoilor cetățenilor săi. Avem nevoie de investiții puternice pentru a stimula autonomia strategică, reziliența economică și obiectivele verzi, fără a lăsa pe nimeni în urmă. În plus, un buget ambițios trebuie să promoveze coeziunea socială și teritorială, să includă surse de venituri noi și modernizate și să garanteze o finanțare suficientă pentru securitate, apărare și pregătire.”
Ce urmează și relevanța pentru România
Prioritățile exprimate de Parlamentul European sunt menite să influențeze propunerea oficială a Comisiei Europene privind următorul buget pe termen lung al UE, așteptată în iulie 2025. Negocierile care vor urma între Parlament, Comisie și Consiliul UE (reprezentând guvernele naționale) vor fi complexe, dat fiind că adoptarea finală a Cadrului Financiar Multianual necesită unanimitate în Consiliu și aprobarea Parlamentului.
Pentru România, poziția Parlamentului European, influențată și de europarlamentari români precum coraportorul Siegfried Mureșan, este deosebit de relevantă. Insistența pe un sprijin adecvat pentru politica de coeziune și agricultură – domenii de interes major pentru țara noastră – este un semnal pozitiv. Fondurile de coeziune sunt vitale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare și modernizarea infrastructurii la nivel național și regional. De asemenea, un buget european robust, capabil să finanțeze măsuri de securitate și apărare consolidate, răspunde preocupărilor României în contextul geopolitic actual. Nu în ultimul rând, accentul pe simplificarea accesării fondurilor și condiționalitatea legată de statul de drept sunt aspecte cu impact direct asupra modului în care România va beneficia de resursele europene în perioada post-2027.