Banca Națională a României (BNR) a fost nevoită să intervină masiv pe piața valutară, cheltuind o sumă considerabilă, estimată la puțin sub 2 miliarde de euro, pentru a tempera deprecierea leului, conform unor surse oficiale citate de G4Media. Această presiune considerabilă asupra monedei naționale vine într-un context politic tensionat, marcat de temerile investitorilor și ale cetățenilor față de consecințele economice ale unei eventuale victorii a lui George Simion la alegerile prezidențiale și a posibilei numiri a lui Călin Georgescu în funcția de premier.
BNR confirmă presiunea și anunță măsuri
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a confirmat pentru G4Media existența unei presiuni accentuate asupra cursului de schimb. ”În ultima perioadă a apărut o schimbare importantă pe piața valutară. Intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ. În consecință, pentru a tempera aceste mișcări trebuie atrasă lichiditatea din piață și dobânzile să crească. BNR va căuta un optim pentru această situație”, a declarat Suciu. Intervenția BNR, care utilizează rezervele valutare ale țării (ce se situau la 64,197 miliarde de euro la sfârșitul lunii aprilie 2024), are ca scop principal menținerea stabilității cursului, vitală pentru o economie cu un grad ridicat de euroizare, unde multe prețuri, economii și credite sunt legate de moneda europeană.
Frica de un scenariu Simion-Georgescu alimentează vânzările de lei
Sursele oficiale citate de G4Media indică faptul că atât investitorii, cât și cetățenii simpli au început să vândă lei și să cumpere euro de teama implicațiilor economice ale unui eventual succes electoral al lui George Simion. Programul considerat populist al acestuia și promisiunile de a lupta împotriva unor politici ale Uniunii Europene ridică semne de întrebare majore, având în vedere dependența României de fondurile europene, cruciale pentru proiectele de infrastructură și asistență socială.
Mai mult, George Simion a afirmat în mod repetat că l-ar numi premier pe Călin Georgescu. Propunerile acestuia din urmă, vehiculate în spațiul public, includ naționalizări (inclusiv ale terenurilor agricole) și chiar o potențială ieșire a României din NATO, scenarii care generează o profundă incertitudine și descurajează capitalul străin.
”O situație similară s-a întâmplat imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, când a câștigat Călin Georgescu”, au adăugat sursele citate de G4Media, referindu-se la o posibilă reacție a pieței la un astfel de scenariu politic.
Care sunt riscurile? De la scumpiri la blocarea fondurilor europene
O prăbușire a leului ar avea consecințe directe și dureroase pentru populație și economie. Puterea de cumpărare a românilor ar scădea semnificativ, produsele și serviciile, în special cele din import, s-ar scumpi, alimentând inflația, iar ratele la creditele în euro ar crește, punând o presiune suplimentară pe bugetele gospodăriilor. Pe lângă aceste efecte imediate, politicile anti-UE ar putea periclita accesul la fondurile europene, vitale pentru dezvoltarea țării, în timp ce ideile de naționalizare și o eventuală ieșire din NATO ar afecta dramatic încrederea investitorilor și stabilitatea economică și de securitate a României pe termen lung.